Iustin Marșieu
| Iustin Marșieu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1879  Socodor, Arad, România |
| Decedat | decembrie 1955 (76 de ani) Arad, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | avocat |
| Limbi vorbite | limba română |
| Prefect al județului Arad | |
| În funcție – | |
| În funcție – | |
| Deputat în Marea Adunare Națională | |
| Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta |
Modifică date / text  | |
Iustin Marșieu (n. 1879, Socodor, Arad, România – d. decembrie 1955, Arad, România)[1][2] a fost avocat, prefect al orașului și al județului Arad și deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [3]:pp. 87-88[4].
A fost deținut politic între 1952 - 1955 când, fiind grav bolnav, a fost eliberat și a decedat după câteva zile.[5]
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut în anul 1879 la Socodor și a urmat școala primară la Socodor și Chișineu Criș. A fost un apropiat al familiei Mihai Veliciu, copilărind cu Romul Veliciu. După absolvirea liceului „Moise Nicoară” din Arad, a urmat cursurile Facultății de Drept din Budapesta. În perioada 1901 - 1905 a fost stagiar în cancelaria avocatului Mihai Veliciu, după care a profesat avocatura la Arad. A fost un membru activ al Asociației naționale arădene pentru cultura poporului român și colaborator al ziarului Tribuna Poporului, precum și unul din avocații ziarului în procesele de presă intentate de statul maghiar.
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
A fost membru al Partidului Național Român din Transilvania și prefect al județului Arad între anii 1919-1920 și 1928-1931 [3] :pp. 87-88.
Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegat al Cercului electoral Chișineu-Criș [3] :pp. 87-88.
A fost strămutat cu domiciliul obligatoriu la Blaj, condamnat ca moșier și membru PNȚ și închis ca deținut politic între 1952-1955.[1][5] Grav bolnav, a fost eliberat pe 19 decembrie 1955 și a decedat câteva zile mai târziu la Arad.[5][1][2]
In memoriam[modificare | modificare sursă]
- În Arad se află o stradă care-i poartă numele și Școala Gimnazială din Socodor îi poartă numele.
- A fost numit post-mortem Cetățean de Onoare al orașului Arad.[6]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c „Portretul lui Iustin Marșieu”. Muzeul din Arad la 125 de ani. Arad: 176. .
- ^ a b Dicționarul localităților: Arad (PDF). p. 186.
- ^ a b c Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ a b c Livia Dandara. „Victimele genocidului: partidele politice - fruntaşI şI membri PNŢ” (PDF). procesulcomunismului.com.
- ^ „O istorie prescurtată a Aradului din ultimii 25 de ani, „povestită" prin cetățenii de onoare ai municipiului • Special Arad · ultimele știri din AradSpecial Arad · ultimele știri din Arad”. specialarad.ro. . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993.
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații
- Delegații aleși convocați la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Centenarul României. Accesat la 30 noiembrie 2018.