Sari la conținut

Iulian P. Gavăt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Iulian P. Gavăț)
Iulian P. Gavăt
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Tâmboești, România Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Membru corespondent al Academiei Române

Iulian P. Gavăt (n. 19 iulie 1900, Tâmboești, Vrancea – d. 18 iunie 1978, București) a fost un inginer și geolog român, doctor în geologie, profesor universitar, membru corespondent (1955)[1] al Academiei Române.

Ca geolog și geofizician, s-a preocupat în special de studiul geologiei zăcămintelor de petrol și gaze și de probleme de geofizică aplicată.[2]

A desfășurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecțiune. Împreună cu Toma Petre Ghițulescu, a fost autorul primei lucrări românești de prospecțiune gravimetrică, executată la 28 martie1928, pe masivul de sare din zona Călinești, comuna Florești, județul Prahova. Lucrarea a fost efectuată cu o balanță de torsiune Schweyder-Askania tip Z-40.[3][4]

A făcut parte din colectivul de redacție al revistei Studii și cercetări de geologie, geofizică și geografie[5] (care a apărut cu acest titlu în perioada 1964-1989[6]).

Activități extraprofesionale

[modificare | modificare sursă]

A participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1928, de la la St. Moritz, Elveția, unde bobul de 5 persoane având ca echipaj pe Grigore Socolescu, Mircea Socolescu, Iulian Gavăt, Toma Petre Ghițulescu și Traian Nițescu a ocupat locul 7.

  • Iulian Gavăt. Geologia petrolului și a gazelor naturale, 304 de pagini, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964.
  • Iulian Gavăt, Radu Botezatu și Marius Visarion. Interpretarea geologică a prospecțiunilor geofizice, 570 de pagini, Editura Academiei, 1973.
  1. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent
  2. ^ Dicționar de personalități
  3. ^ Cercetarea-dezvoltarea in “upstream-ul” industriei petroliere din România
  4. ^ Aniversări
  5. ^ Dosarul de urmărire informativă a profesorului Liviu Constantinescu și sursa "Valentin"[nefuncțională]
  6. ^ „Studii și cercetări de geografie”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Dorina N. Rusu: Dicționarul Membrilor Academiei Române, ed. IV-a, Editura Enciclopedică, București, 2010. ISBN 978-973-45-0617-0

Legături externe

[modificare | modificare sursă]