Iulia Hasdeu
Lua error în mw.wikibase.entity.lua la linia 88: data.schemaVersion must be a number, got nil instead.
Iulia Hasdeu (n. 14 noiembrie 1869 – d. 29 septembrie 1888, București) a fost o tânără intelectuală română supradotată, scriitoare și poetă inclusiv de limba franceză, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu. S-a manifestat și în muzică (cursuri la Conservatorul din București, avea o minunată voce de soprană, după martorii contemporani) și pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Avea un talent deosebit la limbi străine și era interesată de filosofie.
Cuprins
Biografie[modificare | modificare sursă]
Iulia Hasdeu s-a născut la București, la 14 noiembrie 1869, fiind fiica savantului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu și a Iuliei, o ardeleancă născută Faliciu.
Copil supradotat, la opt ani neîmpliniți a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București, a plecat la studii la Paris. A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona, studiu început la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său.
Opera[modificare | modificare sursă]
Cu excepția câtorva poeme apărute în timpul vieții, dar fără voia autoarei, opera Iuliei Hasdeu este postumă. Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a ocupat de postumitatea literară (și nu numai) a unicei sale fiice. A scris preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri.
A ținut și un jurnal, iar bogata corespondență cu tatăl ei, rămas la București denotă un fin intelectual, o conștiință a epocii sale, precum și o scriitoare cu talent. Primul ei volum de poezii, Bourgeons d'Avril[1], scris în 1887, apare doi ani mai târziu, sub pseudonimul Camille Armand în volumul Œuvres posthumes.[2]
Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]
La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, în vârstă de doar 18 ani și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu.
Durerea și misticismul tatălui[modificare | modificare sursă]
Tatăl Iuliei, a cărui imaginație fantască este bine cunoscută, nu s-a resemnat niciodată cu pierderea celei mai dragi ființe.[3] Foarte afectat, a construit, în memoria ei, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.
Galerie imagini[modificare | modificare sursă]
-
Portret Iulia Hasdeu (1889) - de Sava Henția -
Iulia Hasdeu pe catafalc (1888) - de Sava Henția -
Visul lui B.P. Hasdeu - de Sava Henția
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ În franceză în original. Traducerea titlului în românește: Muguri de Aprilie.
- ^ În franceză în original. Traducerea titlului volumului, în românește: Opere postume.
- ^ Devenit mistic și spiritist după moartea Iuliei, Hasdeu era convins că putea comunica direct cu sufletul ei: în prologul pe care l-a scris pentru lucrarea sa, Sic cogito, Hasdeu afirmă: Cum? nu știu, nu știu, nu știu, dar fără ca s-o știu, mâna mea lua un creion și-i rezema vârful de luciul hârtiei. Începui a simți la tâmpla stângă bătăi scurte și îndesate, întocmai ca și când ar fi fost băgat într-însa un aparat telegrafic. Deodată mâna mea se puse într-o mișcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când brațul se opri și creionul căzu dintre degete, mă simții deșteptat dintr-un somn, deși eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie și cetii acolo foarte limpede: "Je suis heureuse; je t'aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu" - (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns. Iulia Hasdeu). Era scris și iscălit cu slova fiicei mele. Ce să fie? O va spune această carte."; vezi Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en ro Site-ul Asociației Culturale Iulia Hasdeu
- en ro Dr Adrian Gheorghe: Castelul Iulia Hasdeu
- Copilăria Iuliei Hasdeu, Historia
- Iulia, fata cu condeiul de aur, 1 martie 2004, Jurnalul Național
- Iulia Hasdeu - Genialul copil al culturii române & viața de apoi, 10 iulie 2009, Georgiana Fefea, Descoperă
- Jurnalul de regină al Iuliei Hasdeu, Vasile Andru, Formula AS - anul 2011, numărul 961
|
