Ion Acsan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Acsan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata

Ion Acsan (n. 7 februarie 1932, București23 iunie 2013[1]) a fost un poet și traducător român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Este fiul lui Mihail Acsan, negustor, și al Elenei (n. Sütö). În perioada 1939 - 1948 a urmat clasele primare, secundare și liceale la Liceul „Sfântul Iosif” și la Liceul Clasic Mixt din București, între 1948 - 1951. A urma simultan Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a Universității din București și Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, ambele absolvite în 1955.

A fost redactor la secția de scenarii a Centrului de Producție Cinematografică București în perioada 1955 - 1956, apoi, între 1956 și 1969, la Editura de Stat pentru literatură și artă, și lector (din 1970) la Editura Albatros (pensionat în 1990).

A debutat cu versuri în Scânteia tineretului în 1953, iar editorial, cu volumul de poezii Primăvara cosmică în 1962; ulterior, s-a dedicat activității de traducător, tălmăcind (uneori integral și pentru prima dată în românește) din Homer, Hesiod, Seneca, Terențiu, Apollonios din Rhodos, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, ca și din literaturile europene moderne. A colaborat la Antologia literaturii maghiare (volumul I, 1965) și la Antologia de poezie rusă. Perioada clasică (volumele I-III, 1987). Din activitatea de traducător a rezultat o culegere de studii erudite (Constelația corifeilor, 1984) și una de povestiri pentru copii (Porumbeii Semiramidei, 1988). A realizat, singur sau în colaborare, antologii de literatură universală (antică, orientală, modernă), adesea cu substanțiale traduceri proprii (Legende mitologice din opera poeților greci și latini, 1972; Prometeu, erou al literaturii universale, 1977; Orfeu și Euridice în literatura universală, 1981; Poezia de dragoste a lumii, 1997).

A colaborat la publicațiile Tânărul scriitor, Scrisul bănățean, Iașul literar, Gazeta literară, Tribuna etc. A îngrijit și prefațat ediții din Homer, Vergiliu, Platon, Thomas Morus, Erasmus din Rotterdam și Ovidius.

A fost membru al Societății române de haiku.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Primăvara cosmică, versuri, prefață de E. Camilar, București, 1962;
  • Constelația corifeilor (Orfeu – Amfion – Homer – Arhiloh – Sappho – Simonides – Empedocle), București, 1984;
  • Povestirile unui șoarece de bibliotecă, București, 1985;
  • Porumbeii Semiramidei. Isprăvile unui școlar din anticul Tomis, povestite de el însuși, București, 1988.
Traduceri
  • Terențiu, Seneca, Teatru, în colab. cu N. Teică, pref. și note de E. Cizek, București, 1966;
  • Viteazul Jumătate. Basme populare din insulele malaieze Roti, Celebes, Borneo de Nord, București, 1966;
  • Povești nemuritoare, alese și prelucrate de Ion Acsan, București, 1967 (ed. II, 1974);
  • Din lirica japoneză, în colab. cu D. Constantinescu, I. Olteanu etc., cuvânt înainte de V. Nicolescu, antologie și note de Ion Acsan, București, 1970;
  • Homer, Imnuri. Războiul șoarecilor cu broaștele. Poeme apocrife, pref. și note de Ion Acsan, București, 1971;
  • Legende mitologice din opera poeților greci și latini, antologie, pref. și note de Ion Acsan, București, 1972;
  • Orfeu, Imnuri, cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1972;
  • Seneca, Medeea, tragedie în cinci acte, București, 1973;
  • Goethe, Poezii, antologie, cuvânt înainte și note de Ion Acsan, București, 1974;
  • Poezia Egiptului faraonic, în colab. cu I. Larian Postolache, cuvânt înainte și note de C. Daniel, București, 1974;
  • Apollonios din Rhodos, Argonauticele (Epopeea argonauților), pref. și note de Ion Acsan, București, 1976;
  • Faraonul Kheops și vrăjitorii. Povestirile Egiptului antic, pref. și note în colab. cu C. Daniel, București, 1977;
  • Prometeu, erou al literaturii universale, antologie, pref. și note de Ion Acsan, București, 1977;
  • Tanka – Haiku. Antologie de poezie clasică japoneză, în colab. cu D. Constantinescu, București, 1981 (altă ediție, 2002)
  • Orfeu și Euridice în literatura universală, antologie, studiu introductiv și note de Ion Acsan, București, 1981;
  • Tăblițele de argilă. Scrieri din Orientul antic, pref., cuvânt înainte și note în colab. cu C. Daniel, București. 1981;
  • Hesiod, Poeme, pref., prezentări și note de Ion Acsan, București, 1987;
  • Apollonios din Rhodos, Peripețiile corabiei Argo, trad., pref., tabel cronologic și note de Ion Acsan, București, 1992;
  • Țara cireșilor în floare. Poezia Japoniei, antologie și note de Ion Acsan, București, 1995;
  • Vrăjitorii faraonilor. Povești orientale și precolumbiene prelucrate de Ion Acsan, București, 1995;
  • Poezia de dragoste a lumii, antologie de Ion Acsan, București, 1997;
  • Flavius Josephus, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, trad. de G. Wolf și Ion Acsan, București, 1997;
  • Homer, Imnuri, trad., pref. și note de Ion Acsan, București, 1998;
  • Flavius Josephus, Antichități iudaice, trad. și note de Ion Acsan, I-II, București, 2000-2001 (altă ed., 2002-2003);
  • Al. Philo, Viața lui Moise, trad. și note de Ion Acsan, București, 2003.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, pp. 5–6, Ed. Paralela 45, 2004, ISBN: 973-697-758-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]