Ion Sichitiu

Date personale
Ion Sichitiu

Născut	19 ianuarie 1878^[1] Rugi, România^[2]
Decedat	20 aprilie 1952 (74 de ani)^[1] Aiud, Regiunea Cluj, România
Cetățenie	România
Ocupație	militar
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Gradul	general
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Mondial
Decorații și distincții
Decorații	Medalia „Avântul Țării” Ordinul național „Steaua României” () Ordinul Coroana României Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[] Tudor Crown[][[Tudor Crown (heraldry)\|]]

Cariera politică
Șef al Statului Major General al Armatei Române
În funcție 1 februarie 1937 – 1 noiembrie 1937
Precedat de	Nicolae Samsonovici
Succedat de	Ștefan Ionescu

Modifică date / text

Ioan Sichitiu (n. 19 ianuarie 1878, Rugi, Turcinești, Gorj, România – d. 20 aprilie 1952, Aiud, Regiunea Cluj, România) a fost un politician și general român.

Studii[modificare | modificare sursă]

A urmat Școala fiilor de militari din Craiova, Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1897-1899, șef de promoție), Școala specială de artilerie și geniu din Charlottemburg, Germania (1902-1904) și Școala Superioară de Război (1909-1911), pe care a absolvit-o ca șef de promoție, avându-i colegi pe Ion Antonescu, Florea Țenescu, Nicolae Bolintineanu, Petre Cănciulescu, Constantin Cepleanu, Alexandru Gorski și Constantin Ilasievici.

Grade și funcții[modificare | modificare sursă]

Grade

Funcții

Șef de cabinet al generalului Constantin Prezan la Marele Cartier General (1916-1917).
Comandant al Comandamentului Trupelor Aeronautice (1930-1932).
Comandant al Comandamentului Forțelor Aeriene (1932-1935).
Șeful Marelui Stat Major (1 februarie-1 noiembrie 1937)
A fost trecut în rezervă la 1 februarie 1938.

A fost ministru al agriculturii și domeniilor în Guvernul Ion Antonescu în perioada 27 ianuarie 1941 - 19 martie 1942, funcție din care a demisionat pentru că nu era de acord cu angajarea armatei în răsărit^[3].

Pe 20-25 septembrie 1944 se fac arestări masive în rândul foștilor demnitari ai Guvernului Antonescu, care au făcut parte din aparatul economico-financiar. Pe 3 octombrie la secția a VII-a Curții Criminale din București începe judecarea "lotului de miniștri antonescieni, autorii aservirii României la carul imperialismului fascist german".

În data de 1 septembrie 1946^[4] este arestat. Pe 9 octombrie Comitetul de judecată al Curții Criminale secția a VII-a pronunță sentința în procesul miniștrilor antonescieni iar Ion Sichitiu este condamnat la 10 ani temniță grea.

A decedat^[5] la 29 aprilie 1952, în închisoarea Aiud.

După căderea regimului comunist, revista Gândirea militară românească acordă premii naționale care poartă numele unor distinse personalități militare printre care generalul de corp de armată Ion Sichitiu.^[6]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Medalia “Carol I”
“Crucea Comemorativă de Război”
“Avântul Țării”
Ordinul „Steaua României” în gradul de Clasa I (7 noiembrie 1941)^[7]
“Coroana României”, clasa a III-a
“Legiunea de onoare” în grad de cavaler (Franța)
“Coroana Imperiului Britanic” (Marea Britanie)
“Coroana Italiei” (Italia) și altele.

A publicat multe lucrări.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d Ioan Sichitiu
^ Generalul care a contribuit decisiv la modernizarea Armatei Române şi a murit într-o închisoare comunistă. Povestea strălucitorului Ioan Sichitiu
^ „Agentia Nationala de Presa AGERPRES”. Documentare.agerpres.ro. Arhivat din original la 6 octombrie 2011. Accesat în 1 martie 2017.
^ adriana. „Fise Matricole”. IICCMER. Accesat în 2 octombrie 2023.
^ adriana. „Fise Matricole”. IICCMER. Accesat în 2 octombrie 2023.
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 14 martie 2011. Accesat în 30 septembrie 2011.
^ Decretul Regal nr. 3.065 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.997.

[ab81cc97c52e32db72f94634dbdf7dbb-1] Ioan Sichitiu

[7120c40228ce1ee0d8277db78cc3ad6e-2] Generalul care a contribuit decisiv la modernizarea Armatei Române şi a murit într-o închisoare comunistă. Povestea strălucitorului Ioan Sichitiu

[3] „Agentia Nationala de Presa AGERPRES”. Documentare.agerpres.ro. Arhivat din original la 6 octombrie 2011. Accesat în 1 martie 2017.

[4] riana. „Fise Matricole”. IICCMER. Accesat în 2 octombrie 2023.

[5] riana. „Fise Matricole”. IICCMER. Accesat în 2 octombrie 2023.

[6] „copie arhivă”. Arhivat din original la 14 martie 2011. Accesat în 30 septembrie 2011.

[Decretul3065-7] Decretul Regal nr. 3.065 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.997.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]