Sari la conținut

Ioan Mihăescu (militar)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Mihăescu
Date personale
Născut7 august 1870
Naționalitate România
MonarhFerdinand I
Activitate
GradulSublocotenent (1896)
Locotenent (1899)
Căpitan (1906)
Maior (1912)
[1]:p. 392
Locotenent-colonel (1916)
Colonel (1917)
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1918)
Operațiile militare postbelice (1918-1920)

Ioan Mihăescu (n. 7 august 1870 - d. ?) a fost unul dintre ofițerii Armatei României, care a exercitat comanda unor mari unități și unități militare, pe timp de război, în perioada Primului Război Mondial și operațiilor militare postbelice.

Cariera militară

[modificare | modificare sursă]

Ioan Mihăescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie ale armatei române, avansând în 1896 la gradul de sublocotenent, în 1899 la cel de locotenent, căpitan în 1906, iar până în anul 1912 la gradul de maior.

  1. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1915
  • Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
  • Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1915