Ioan Harșia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ioan Harșia
Ioan Harșia.png
Ioan Harșia, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Date personale
Născut1872
Milășel
Decedat1953
Reghin
CetățenieFlag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
Activitate
EducațieFacultatea de Drept și Studii Juridice, Budapesta

Ioan Harșia (n. 12 aprilie 1872, Milășel - d. 26 ianuarie 1953, Reghin) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut în localitatea Milășel în anul 1872, Ioan a urmat studiile superioare la Facultatea de Drept și Studii Juridice din Budapesta, studii în urma cărora va ocupa funcția de avocat în localitatea Reghin. Din anul 1907 este membru fondator al Despărțământului Reghin al Astrei, îndeplinind funcțiile de vicepreședinte și președinte. Este luat ca prizonier în Rusia unde se înrolează în corpul voluntarilor ardeleni. Deține un important rol în crearea Consiliului Național Român comitatens Mureș-Turda. La 30 noiembrie a participat la discutarea proiectului de hotărâre a Unirii, pronunțându-se pentru unirea fără condiții. În anul 1920 se înscrie în Partidul Poporului fiind ales ulterior senator. Între 1920-1922 deține statutul de primar al municipiului Târgu-Mureș, iar în perioada 1926-1927 ajunge din nou în poziția de senator. În 1950 a fost întemnițat la Gherla, iar din anul 1951 are domiciliu forțat la Reghin, loc în care își găsește sfârșitul vieții la data de 26 ianuarie 1953.[3]

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

A fost ales ca delegat titular al cercului electoral Reghin, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.[1]:p.255

Decorații[modificare | modificare sursă]

Ioan Harșia, pentru îndelungata sa activitate, a fost răsplătit în anul 1951 ordinul Coroana României în grad de ofițer.[1]:p.255

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003,p.255

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]