Ilie Beu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ilie Beu
Date personale
Născut19 noiembrie 1864
Apoldu de Jos, comitatul Sibiu
Decedat3 noiembrie 1947
Sibiu
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
OcupațieMedic

Ilie Beu (n. 19 noiembrie 1864, Apoldu de Jos - d. 3 noiembrie 1947, Sibiu) a participat ca delegat al Cercului electoral Sibiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. A activat la Sibiu ca medic practician, medic școlar, profesor de igienă, funcționar superior și în final ca director al Băncii “Albina” de la Sibiu.[1][2]:p. 77[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în 19 noiembrie 1864 în comuna Apoldu de Jos (județul Sibiu), ca al doilea fiu din cei cinci al agricultorului Moise Beu și al Mariei (născută Nicoară). Școala primară a urmat-o în comuna natală iar liceul la Sibiu. După bacalaureat, în anul 1884, s-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din Viena, unde a urmat primii doi ani, după care s-a transferat și a continuat studiile la Graz, unde a fost promovat medic la 1 martie 1890.[4]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

La Viena a fost membru al Soceității Academice “România Jună”. În cadrul acesteia în ziua de 6 mai 1887, a prezentat conferința “Creierii și spiritul”, criticată în aceeași ședință de colegul său Aurel Popovici. Și-a început activitatea de medic în august 1891, în circumscripția Orlat (jud. Sibiu), unde a lucrat până în octombrie 1893, după care s-a mutat la Sibiu activând ca medic practician, în același timp fiind și profesor de igienă și medic la Institutul Pedagogic-Teologic în Sibiu până în 1926, de când a lucrat ca medic al internatului “ASTRA”. În anul 1892 s-a căsătorit cu Valeria Colbazi, cu care a avut un fiu jurist, decedat relativ tânăr. Medicul Ilie Beu a primit titlul de membru fondator al “ASTREI”. În 1917 îl găsim între membrii colectivului de conducere al acestei asociații unde activa la secția medicală.

A avut o intensă activitate științifică, medicală și literară. A scris urmatoarele lucrări: Igeiena școlară; Sibiu, Tipografia arhidiecezană, 1904; Biologia și igiena omului, pentru uzul școalelor civile și superioare de fete. Traducere din limba maghiară după dr. Adolf Iarba, Sibiu, 1911; Cărticica sănătății, Sibiu, ediția I și ediția II 1912 (Biblioteca Poporală a asociațiunii). A colaborat la ziare și reviste “Telegraful Român”, la “Enciclopedia română”. La Alba Iulia, în sala Casinei devenită apoi sala „Unirii”, Ilie Beu a votat împreună cu toți delegații, Unirea pe veci și necondiționată cu România, amintindu-și toată viața de acele neuitate clipe. După întoarcerea de la Alba Iulia, activitatea sa a fost și mai intensă, credincios unei devize care fusese lansată în Revista Transilvaniei și care în încheierea articolului de fond scria „Înainte, deci, la lucru, cu deviza: lumina, virtute, frăție cu România întregită!”

În 1930, la congresul cultural al „ASTREI”, Ilie Beu a propus ca la Secția medicală a acesteia să se dezbată probleme privitoare la măsurile ce trebuie luate pentru promovarea biologică a poporului român. Între activitățile sale mai notăm că a fost membru al Congregațiunii din județul Sibiu și membru al Reprezentanței Comunale a orașului Sibiu; a luat parte la conferințele naționale de dinainte de război; din 1919 până la pensionare a fost funcționar și apoi director general al Băncii „Albina” Sibiu; senator în anii 1919-1920, 1920-1922; membru al Sinodului arhidiecezan în anii 1015-1917; în timpul războiului a făcut serviciu ca medic mobilizat pe loc. În cadrul „ASTREI” a dus o intensă activitate de popularizare medico-literară, așa încât numele său a rămas înscris pentru totdeauna în bibliografia medicală a acesteia.[5]

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

Participă ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, fiind reprezentant al circumscripției electorale Sibiu - Cetate. În 1918 ia parte la evenimentele politice ale vremii, fiind o voce destul de importantă a comunității din care făcea parte. Este chiar menționat pentru o replică pe care a spus-o în drumul spre Alba-Iulia, și anume și-a luat rolul conducătorilor de tren, strigând pe peron Urlați( în loc de Orlat) 5 minute! Publicul a primit cu bucurie gluma și într-adevăr, a urlat de bucurie mai mult decât 5 minute![6]

A fost senator între anii 1919/1920, 1920/1922, 1926/1927.[2]:p. 77

Decorații[modificare | modificare sursă]

A fost decorat cu următoarea distincție: Coroana României în gradul de comandor.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marin Florea, Medici și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1993, p. 98
  2. ^ a b Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  3. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  4. ^ Marin Florea, op. cit., p. 99
  5. ^ Ibidem
  6. ^ Olariu, Valer (). Documente, 4629. Muzeul Unirii. 
  7. ^ Marin Florea, op. cit. p. 100

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]