Icoana „Sfânta Fecioară Hodigitria”
Icoana „Sfânta Fecioară Hodigitria”, cunoscută și sub numele de „Sfânta Fecioară Osenovitsa”, se păstrează în biserica principală a Mănăstirii Rila cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Icoana a fost păstrată anterior în capela turnului Hreliov.
Este considerată „făcătoare de minuni”, deoarece „a tămăduit diferite boli în Evul Mediu.[1]
Icoana „Sfânta Fecioară Hodigitria” | |
Света Богородица Одигитрия Icoana „Sfânta Fecioară Osenovitsa” | |
— icoană — | |
Icoana „Sfânta Fecioară Hodigitria” | |
Țară | Bulgaria |
---|---|
Regiune[*] | Kiustendil |
Comună | Rila |
Atestare | secolul al XIV-lea |
Aducerea în mănăstire | secolul al XV-lea |
Mănăstire | Mănăstirea Rila |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Descriere
[modificare | modificare sursă]Icoana Sfintei Fecioare este principalul obiect de cult din Mănăstirea Rila. Se execută în tipul iconografic Hodigitria. Moaștele a 32 de sfinți creștini ale căror nume sunt scrise pe plăci metalice sunt amplasate în adâncituri speciale din jurul acesteia. În partea de sus se află inscripția „Hodigitria” (Ghid).[1]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Icoana, cel mai probabil, a fost pictată în secolul al XIV-lea din dorința aristocrației bizantine.
Într-un articol dedicat Mănăstirii Rila, Mihail Enev consideră că icoana a fost adusă în mănăstire după cucerirea Belgradului (1521), în secolul al XVI-lea, rămânând probabil o vreme la Constantinopol.
Conform altei ipoteze, icoana a fost o danie către mănăstire, dăruită de Mara Brankovic (cunoscută sub numele de Mara sultana sau Mara Regina, care a adus înapoi la mănăstire moaștele Sfântului Ioan de la Rila de la Veliko Tărnovo), fiind fiica despotului Gheorghe Brancovici al Serbiei. Mara a donat icoana Sfintei Născătoare de Dumnezeu Sfintei Mănăstiri Rila, care a păstrat limba bulgară, cât timp a fost sub turban turcesc.
În istoriografie, există și o versiune bazată pe încredere și interpretări ale datelor din viața Sfântului Cuvios Ioan de la Rila de către Gheorghe Skilitsa, conform căreia icoana a fost un dar pentru mănăstire încă din timpul domniei lui Manuel I Comnen - ca recunoștință pentru vindecarea acestuia primită de la moaștele Sfântului Cuvios Ioan de Rila.[1]
Copii ale icoanei
[modificare | modificare sursă]Exemple asemănătoare celebre precum icoana Sfintei Născătoare de Dumnezeu cu o raclă cu moaște ale sfinților, în afară de cea păstrată în Mănăstirea Rila, mai sunt doar trei în lume :
- În mănăstirea „Sfânta Schimbare la Față” din Meteora - un dar de la ctitorița Maria Angelina Ducas Palaiologhina, fiica lui Simeon Uroș și soția lui Toma Preljubović;
- O icoană portabilă de la ctitorița Anastasia Romanovna , soția lui Ivan cel Groaznic - din secolul al XVI-lea în Imperiul Rus, păstrată în Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg;
- O icoană comandată special pentru Barbu Craiovescu, Mare Ban al Craiovei, în Oltenia, pe vremea domnitorului muntenesc Neagoe I Basarab (1512 – 1521), care se păstrează la Muzeul Național de Arte din București.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d „Света Богородица Одигитрия (Рилски манастир)”, Уикипедия (în bulgară), , accesat în