Henric de Schweinfurt
| Henric de Schweinfurt | |
| Margraf de Nordgau | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 980 d.Hr.  |
| Decedat | (37 de ani)[2] |
| Înmormântat | Schweinfurt |
| Părinți | Berthold de Schweinfurt[*] Eilika de Walbeck[*][3] |
| Căsătorit cu | Gerberga[*] |
| Copii | Otto al III-lea de Suabia[4] Iudita de Schweinfurt Burchard I de Halberstadt[*] Eilika de Schweinfurt[*] Henric I de Schweinfurt[*][4] |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | margraf[1] |
| Familie nobiliară | Luitpoldingi |
Modifică date / text  | |
Henric de Schweinfurt (n. 980 d.Hr. – d. ) a fost margraf de Nordgau din 994 până în 1004.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Henric a fost fiul margrafului Berthold al Mărcii Nordice și al soției sale, Eilika (Eiliswintha sau Eila) de Walbeck. Ascendența tatălui său nu este cunoscută cu certitudine, deși se pare că a fost unul dintre fiii ducelui Arnulf de Bavaria.
Henric a dobândit succesiunea asupra ținuturilor tatălui său după moartea acestuia din 980. Henric a devenit margraf (marchio) al Mărcii bavareze Nordgau în 994. În 1003 s-a revoltat împotriva regelui german Henric al II-lea revendicând Ducatul de Bavaria ce-i fusese promis și pe care regele nu i-l acordase. Acesta a susținut că bavarezii aveau dreptul de a-și alege ducele. Apoi Henric s-a aliat cu regii Boleslav I al Poloniei și Boleslau al III-lea al Boemiei, însă revolta stârnită a fost reprimată, el însuși fiind capturat și a rămas prizonier o perioadă de timp.[5] Regele a instaurat dieceza de Bamberg pentru preîntâmpinarea altor eventuale rebeliuni în regiune. Noua dieceză a preluat autoritatea laică asupra Mărcii de Nordgau.
În 1004, după insistențele corelate ale ducelui Bernard I de Saxonia și ale arhiepiscopului Tagino de Magdeburg a avut loc reconcilierea dintre Henric de Schweinfurt și regele Henric al II-lea. Înainte de a muri în 1017,[6] Henric de Schweinfurt a mai obținut câteva teritorii. El se află înmormântat la Schweinfurt.
Vărul său, cronicarul Thietmar de Merseburg, l-a numit pe Henric în cronica sa „gloria Franconiei răsăritene”.
Căsătorie și descendenți
[modificare | modificare sursă]Henric a fost căsătorită cu Gerberga, fiica unui anume Otto a cărui identitate este încă disputată. Din căsătoria lor au rezultat trei fii și două fiice:
- Otto, devenit duce de Suabia sub numele Otto al III-lea;
- Eilika, căsătorită cu ducele Bernard al II-lea de Saxonia;
- Iudita de Schweinfurt (d. 2 august 1058), căsătorită cu regele Bretislau I al Boemiei;
- Burchard, episcop de Halberstadt și cancelar al împăratului Conrad al II-lea;
- Henric (c. 992 – 1043), conte de Pregnitz, Naab și Weissenbourg.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Catalogul Bibliotecii Naționale Germane, accesat în
- ^ „Henric de Schweinfurt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Genealogics
- ^ a b The Peerage
- ^ Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, pp. 168-169.
- ^ Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, p. 169.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Timothy Reuter: Germany in the Early Middle Ages 800–1056, Editura Longman, New York, 1991.
- Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5.
