Gyula Dávid (istoric literar)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gyula Dávid
Dávid Gyula.JPG
Gyula Dávid
Date personale
Născut (90 de ani) Modificați la Wikidata
Araci, Vâlcele, Covasna, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric literar[*]
jurnalist
traducător Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Bolyai din Cluj  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul János Arany[*] ()
Ordinul de Merit al Republicii Ungare în grad de comandor[*] ()
Premiul EMKE pentru întreaga carieră[*] ()

Gyula Dávid (n. 13 august 1928, Araci, azi în județul Covasna) este un istoric literar, jurnalist și traducător maghiar din Transilvania.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la 13 august 1928 în satul Araci, fiind fiul lui Gyula Dávid și Ida Imre. A urmat studii medii la Odorheiu Secuiesc și apoi la Facultatea de Litere a Universității Bolyai din Cluj (1947–1951).

A lucrat ca redacția din Cluj a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) în anii 1951-1953, apoi ca preparator (1953-1956) și asistent (1956-1957) la Universitatea Bolyai. A fost arestat după Revoluția din Ungaria din 1956 și deținut politic în perioada 1957-1964. După eliberare a lucrat ca instalator la Cluj (1964-1965) și liber profesionist (1965-1969). A fost reabilitat în 1969 și apoi angajat ca redactor și apoi ca director al Editurii Kriterion din Cluj (1970-1992). A obținut ulterior titlul de doctor în științe filologice (1974).

Începând din 1980 a fost membru al comisiei ce a elaborat Lexiconul maghiar din România, apoi redactor-șef din 1994. În 1990 a devenit membru al Clubului Român de Presă. A fost președinte al Asociației Culturale Maghiare din Transilvania între 1991-1999 și apoi președinte de onoare din 1999. A colaborat între 1991-1995 la revista Erdélyi Múzeum. Începând din 1992 a fost director al Editurii Polis din Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.

Primul său articol a apărut în 1949 în Utunk, iar mai târziu a publicat în Korunk, Utunk, Igaz Szó și A Hét. Domeniul său de cercetare este istoria literaturii maghiare din secolul al XIX-lea, relațiile literare româno-maghiare, proza maghiară din România în perioada interbelică și, în ultima vreme, istoria literaturii maghiare din România.

Viață personală[modificare | modificare sursă]

S-a căsătorit în 1951 cu Katalin Árva și au împreună doi copii: Katalin (1952) și Gyula (1957).

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Jókai. Emberek, tájak, élmények Jókai erdélyi tárgyú műveiben (Jókai. Teme, figuri, peisaje în opera sa, micromonografie, 1971)
  • Petőfi Erdélyben (Petőfi în Transilvania, studii, în colaborare cu Imre Mikó, 1972, 1998)
  • Tolnai Lajos Marosvásárhelyen (1868–1884) (Tolnai Lajos la Tg. Mureș, monografie, 1974)
  • Találkozások. Tanulmányok a román–magyar irodalmi kapcsolatok múltjából (Întîlniri. Studii de istorie a relațiilor literare româno-maghiare, studii , 1976)
  • A romániai magyar irodalom története (Istoria literaturii maghiare din România, manual, 1978) - coautor
  • Magyar irodalom (manual, 1979)
  • Erdélyi irodalom – világirodalom (Literatură transilvană – literatură universală, studii, articole, note, 2000)
  • Írók, művek, műhelyek Erdélyben (Scriitori, opere, ateliere în Ardeal, studii, eseuri, 2003)
  • Kossuth Lajos és Erdély. Tanulmányok (Kossuth Lajos și Transilvania. Studii, 2004) - coautori: Ákos Egyed și József Kötő

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Activitate editorială[modificare | modificare sursă]

  • A kuruckor költészete (întocmit de Zádor Tordai, 1956)
  • Szeptemberi emlék. Magyar írók a régi iskoláról (compilare, introducere, note, 1957)
  • Jókai Mór: Az arany ember (Omul de aur) (prefață, apendice, 1967)
  • Irodalomkritikai antológia (selecție, note, vol. 1–3, 1968–1969, vol. 4, 1972)
  • Ioan Slavici: Jószerencse malma (Moara cu noroc) (postfață, 1970)
  • Daday Loránd: A lápon át (editare, prefață, 1970)
  • Jókai Mór: Fekete gyémántok (introducere, apendice, 1972, 1987)
  • Jókai Mór: Szegény gazdagok (prefață, note, 1973)
  • Jókai Mór: Sárga rózsa (prefață, note, 1974)
  • Mikszáth Kálmán: Beszterce ostroma (prefață, note, 1974)
  • Jókai Mór: A kiskirályok (prefață, note, 1979)
  • St. Sarkany: Az irodalomelmélet mint társadalomtudomány (postfață, 1979)
  • Jókai Mór: A tengerszem tündére (selecție, note, prefață, 1979)
  • Kemény Zsigmond: A rajongók (postfață, 1980)
  • Tamási Áron: Zeng a magosság (selecție de nuvele, postfață, 1980)
  • Jókai Mór: Egy magyar nábob (postfață, apendice, 1980)
  • Tamási Áron: Tiszta beszéd. Publicisztika 1923–1940 (note, 1981)
  • Jókai Mór: Kár­páthy Zoltán (introducere, apendice, 1981)
  • Jókai Mór: Rab Ráby (prefață, anexe, 1983)
  • Tolnai Lajos: A polgármester úr (postfață, note, 1986)
  • Jókai Mór: Bál­ványosvár (prefață, anexe, 1992)
  • Bajor Andor: Betűvetők becsülete (1996)
  • Egy kisebbségi kisebbségei (editat de Zoltán Veress, 1997)

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Tamási Áron (Budapesta, 1991)
  • Premiul Kemény Zsigmond (Budapesta, 1999)
  • Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (2000)
  • Premiul Wlasits (Ministerul Culturii Ungare, 2002)
  • Premiul Arany János (2006)
  • Crucea Ordinului de Merit Maghiar (2013)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]