Guilelm Șorban

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Guilelm Șorban (n. 2 februarie 1876, Arad, d. 7 iulie 1923, Dej) a fost un compozitor și pianist român.

A compus peste 100 de piese de muzică ușoară, dintre care unele pe versurile unor poeți români (Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc).

Familia Șorban se trăgea dintr-o veche familie nobiliară românească din Ardeal atestată încă din 1266, printr-o diplomă a regelui Bela al IV-lea.[necesită citare]

A publicat în 1894, la Leipzig, lucrarea „Zece cântări poporale românești”, iar la Viena, în 1900, „Album de compoziții românești”, în care există și două texte inedite , de George Coșbuc , Guilelm Șorban devenind celebru datorită melodiilor pentru poeziile Pe lângă plopii fără soț și Mai am un singur dor.

Este tatăl criticului de artă Raoul Șorban.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Viorel Cosma, Muzicieni români. Lexicon, vol. IX, Editura Muzicală, București, 2006, p. 43-45.

Otilia Badea, Rolul muzicii culte românești în construirea identității naționale a românilor din Transilvania și Banat (1870-1940), conducător științific profesor universitar doctor Simona Nicoară, Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]