Sari la conținut

Gordana Siljanovska-Davkova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gordana Siljanovska-Davkova
Date personale
Născută (71 de ani) Modificați la Wikidata
Ohrid, Republica Socialistă Macedonia Modificați la Wikidata
Cetățenie Macedonia de Nord Modificați la Wikidata
Ocupațieavocată
profesoară universitară[*]
politiciană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba croată[1] Modificați la Wikidata
Președinte al Macedoniei de Nord Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deStevo Pendarovski
Membru al Adunării Republicii Macedonia Modificați la Wikidata
LegislaturăSobranie 2020-2024[*][[Sobranie 2020-2024 (legislative term of the National Assembly of North Macedonia (2020-2024))|​]]

Partid politicVMRO-DPMNE  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje
Universitatea din Ljubljana
Prezență online

Gordana Siljanovska-Davkova (în macedoneană: Гордана Силјановска-Давкова, n. , Ohrid, Republica Socialistă Macedonia) este o profesoară universitară macedoneană, avocată și politiciană. Ea este președinte al Macedoniei de Nord din 2024.[2]

Gordana Siljanovska-Davkova s-a născut pe 11 mai 1955 în Ohrida, atunci în Iugoslavia. Și-a încheiat învățământul primar și secundar în Skopje. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje în 1978. A obținut doctoratul la Universitatea din Ljubljana.

A fost profesor asistent de sisteme politice la Facultatea de Drept din Skopje (1989), profesor asociat în Drept constituțional și sistem politic (1994). A devenit profesor titular în 2004. A fost membru al Comisiei Constituționale a Adunării Republicii Macedonia (1990-1992) și ministru al Guvernului Republicii Macedonia (1992-1994). A fost expert ONU și vicepreședinte al Grupului Local Independent de Autoguvernare al Consiliului Europei. De asemenea, a fost membru al Comisiei de la Veneția. Este autoarea a sute de lucrări științifice despre dreptul constituțional și sistemul politic.[3]

În perioada 2017-2018, ca persoană publică, ea s-a opus adoptării legii de extindere a limbii albaneze,[4] Tratatului de prietenie cu Bulgaria [5] și Acordului Prespa semnat cu Grecia (în disputa privind numele Macedoniei).[6]

În conferința VMRO-DPMNE de la Struga, ea a fost desemnată candidată a partidului la alegerile prezidențiale din 2019,[7] dar a fost învinsă de Stevo Pendarovski. După nominalizarea ei, ea a promis că, dacă va câștiga, va iniția un al doilea referendum și va restabili vechiul al țării, Macedonia.[8]