Girolamo Fracastoro

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Girolamo Fracastoro
Girolamo Fracastoro.jpg
Date personale
Nume la naștereGirolamo Fracastoro Modificați la Wikidata
Născut1478 Modificați la Wikidata
Verona, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Affi, Veneto, Italia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Republic of Venice (1659-1675).svg Republica Veneția Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic scriitor[*]
poet
epidemiolog[*]
fizician
matematician
geograf
astronom
lector universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Bologna
Universitatea din Padova  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Padova  Modificați la Wikidata
Girolamo Fracastoro

Girolamo Fracastoro (n. 1478, Verona, Italia – d. ,[1] Affi, Veneto, Italia) a fost medic, poet și umanist italian, considerat părintele patologiei infecțioase și al medicinei comparate[2]. A rămas celebru pentru teoria sa privind răspândirea bolilor infecțioase și a introdus termenul de sifilis.

A avut preocupări și în domenii științifice ca: matematică, geografie, astronomie și a fost medicul papei Paul al III-lea.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Verona într-o familie prosperă de-a lungul a multor generații. A studiat la Universitatea din Padova, unde l-a întâlnit pe Nicolaus Copernic.[3] Acolo a studiat: matematica, filozofia, medicina.

Contribuții la dezvoltarea științei[modificare | modificare sursă]

Poemata omnia, 1718

Medicină[modificare | modificare sursă]

Unul din principalele sale obiecte de studiu a fost sifilisul, boală cu transmitere sexuală care pe acea vreme făcea ravagii în Europa.

Fracastoro definește trei moduri de răspândire a bolilor transmisibile:

  • direct
  • indirect
  • la distanță

Științele exacte[modificare | modificare sursă]

În mecanică i se atribuie teoria adiționării mai multor forțe aplicate într-un punct, adică principiul suprapunerii forțelor.

În lucrarea Homocentrocorum seu de stallis Liber unus, apărută la Veneția în 1538, a criticat teoria lui Ptolemeu referitoare la mișcarea astrelor.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1530: Syphilis sive Morbus Gallicus
  • 1534: Di Vini Temperatura
  • 1535: Homocentricorum sive de Stellis, de Causis Criticorum Dierum Libellus
  • 1538: Homocentrica
  • 1546: De contagione, contagionis morbis et eorum curratione (Despre contagiune, boli contagioase și tratamentul lor)
  • 1539: Syphilis sive de morbo gallico.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Dizionario Biografico degli Italiani 
  2. ^ Radu Iftimovici, op. cit., pag. 243-244
  3. ^ Vezi Encyclopedia Britannica.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Radu Iftimovici: Istoria universală a medicinei și farmaciei, Editura Academiei Române, București, 2008, ISBN 978-973-27-1708-0

Legături externe[modificare | modificare sursă]