Ghideon Balmoș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Ghideon Balmoș (n. 1842, Voloca pe Derelui, Bucovina, astăzi în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina - d. 1 martie 1913) a fost un arhimandrit român, care a fost ales ca deputat în Dieta Bucovinei (1891-1892, 1901-1904).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ghideon Balmoș s-a născut în familia lui Ioan Balmoș și a soției sale, Elisaveta născută Pitei. A primit la botez numele de Gheorghe. A urmat studiile gimnaziale și teologice la Cernăuți. În 1866, după absolvirea Institului Teologic din Cernăuți, a fost numit ca prefect de studii la Seminarul clerical din capitala Bucovinei.

În octombrie 1867 s-a căsătorit cu Minodora, fiica preotului Dimitrie Țurcan, parohul din satul Fundu Moldovei. Episcopul Eugenie Hacman al Bucovinei l-a hirotonit ca diacon la 29 februarie 1868 și apoi, după câteva zile, ca preot. A activat un an și jumătate ca administrator parohial la Biserica Sf. Nicolae din Câmpulung Moldovenesc, după care a fost transferat la biserica din satul Ciocănești.

Este numit ca paroh la Ciocănești (30 martie 1870 - 1874), la Jadova (1874-1884) și la Vatra Dornei (1884-1904). Ca urmare a calităților dovedite, i s-au conferit funcții administrative importante: exarh episcopal (1880), protopreviter (1890) și protopresviter districtual al Câmpulungului (1901-1906).

În 1891, protopresviterul Gheorghe (George) Balmoș a fost ales ca deputat de Vatra Dornei în Dieta Bucovinei. El a fost nominalizat în cadrul adunării generale a societății politice “Concordia”, care avea un program politic național destul de modest, printre prevederi figurând: “adâncirea și lărgirea autonomiei Bucovinei, dezvoltarea cultural–națională prin înființarea de școli românești și folosirea limbii române în administrație și justiție, autonomia bisericească, convenția vamală cu România, etc.” La adunarea din 3/15 februarie 1892, de la Câmpulung Moldovenesc, el a fost ales printre conducătorii societății Concordia. Ca urmare a conflictului Mustață – Pace, cei 14 deputați evrei, poloni, armeni și ruteni i-au atacat dur pe conducătorii societății politice “Concordia” și au luat partea guvernatorului Anton Pace. Ei și-au depus mandatul, iar, astfel, prin patentul imperial din 27 februarie 1892, a fost dizolvată Dieta Bucovinei. La 18/30 august 1898, a fost ales ca membru în Comitetul Național al Partidului Național Radical Român. [1]

La alegerile din 1898, a fost nominalizat candidat guvernamental în alegeri, dar a pierdut în districtul Câmpulung Moldovenesc în fața dr. George Popovici (32 voturi contra a 37 de voturi obținute de contracandidatul său). A fost nominalizat la 4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei.

La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos al asistenților de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. În 1905 a fost hirotesit arhimandrit stavrofor și în 1909 arhimandrit mitrofor. În perioada stăreției sale, au continuat lucrările de restaurare a întregului complex mănăstiresc, conduse de arhitectul austriac Karl Romstorfer. Acestea au fost terminate în 1910.

Arhimandritul mitrofor Ghideon Balmoș a decedat la 1 martie 1913, la vârsta de 71 ani.

În perioada interbelică, o stradă din Cernăuți a purtat numele preotului George Balmoș.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan Cocuz - "Partidele politice românești din Bucovina: 1862 – 1914" (Ed. Cuvântul nostru, Suceava, 2003)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arhimandrit Mitrofor Inochentie Ștefanelli – “Cronica Mănăstirii Sfantul Ioan cel Nou” (manuscris, 1927-1930), p. 28-29