Gheorghiță Ciocioi
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Pafsanias în martie 2023 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Gheorghiță Ciocioi. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Gheorghiță Ciocioi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (59 de ani) Teleorman, România |
Ocupație | traducător |
Modifică date / text |
Gheorghiță Ciocioi (n. 11 noiembrie 1964, Plopi, județul Teleorman) este un etnolog, publicist (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și traducător român. Doctor în filologie al Universității din București (cu o teză despre Jertfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul baladei jertfei zidirii din spațiul slav sud-dunărean) și cu o specializare în antropologie culturală și folclor (Universitatea București), Gheorghiță Ciocioi este interesat, cu precădere, de spațiul etnologic și religios românesc, balcanic și slav (baladă, legendă, colind, hagiografie, mentalități, relațiile istorice dintre Patriarhia și Mitropolia de Târnovo și Țările Române și dintre Patriarhia Moscovei și cea a Constantinopolului, literatura medio-bulgară, cronica vieții religioase contemporane), publicând mai multe cărți și traduceri (peste 150 de titluri - din bulgară, medio-bulgară, rusă, sârbă, franceză, germană și spaniolă) pe tema dată. În anii 2014-2015, a beneficiat, din partea Academiei Române, de o bursă de cercetare asupra baladei sud-dunărene (teren, arhive și biblioteci de la Sofia și Veliko Târnovo). În 2016-2021, a fost asociat (lector/conferențiar) la Universitatea București, Facultatea de Litere, catedra de „Etnologie”, unde a predat cursul „Mentalități și construcție culturală”.
Cărți[modificare | modificare sursă]
- Meșterul Manole - portret sud-dunărean; prefață prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Editura Sophia, București, 2012, ISBN: 978-973-136-317-2
- Școala de înviat morți, Editura Lumea credinței, București, 2013, ISBN: 978-606-93222-2-2
- Sfântul Dimitrie cel Nou, patronul Bucureștilor. Adevăr și legendă, Editura Agapis, București, 2014, ISBN: 978-973-8440-84-5.
- Ortodoxie și schismă: Rusia, Ucraina, Constantinopol, Editura Lumea credinței, București, 2019, ISBN 978‑606‑8756‑57‑8
- Hagealâcuri balcanice, Editura Lumea credinței, București, 2019, ISBN 978‑606‑8756‑70-7
- Jerfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul bulgaro-macedonean al baladei și legendei jertfei zidirii, Editura Tracus Arte, București, 2019, ISBN 978-606-023-144-8
- Catapeteasma sfinților cu ochii scoși, Editura Lumea credinței, București, 2020, ISBN 978-606-8756-81-3
- Spovedaniile unui pelerin valah în Ortodoxia rusă, Editura Lumea credinței, București, 2021, ISBN 978-606-8756-94-3
- Nevoia aprigă de Dumnezeu, Editura Lumea credinței, București, 2022, ISBN 978-606-8756-98-1
Îndrumare de călătorie, monografii[modificare | modificare sursă]
- Ciocioi, Gheorghiță, Ghidul mănăstirilor din Basarabia, Editura Arca învierii, București, 2004, ISBN: 973-85077-5-8
- Ciocioi, Gheorghiță, Dragne, Amalia..., Ghidul mănăstirilor din România, Editura Sophia, București, 2011, ISBN: 978-973-136-240-3
- Ciocioi, Gheorghiță, Dumitru, Vlaicu, Zâmbreasca 450, Editura Creatio, Oradea, 2021, ISBN: 978-606-9080-20-1
Traduceri[modificare | modificare sursă]
- Sfântul Ioan de Rila, Viața. Testamentul; prefațată de pr. Peter Totev, reprezentantul Patriarhiei Bulgare la București, Editura Sophia, București 2003
- Eftimie de Târnovo, patriarh, Grigorie Țamblak, Viața Sfintei Filofteia, Viața Sfântului Patriarh Eftimie de Târnovo, Editura Sophia, București, 2009
- Viața Preacuviosului Romil de Vidin și a Preacuviosului Teodosie de Târnovo, Editura Sophia, București, 2010
- Matei Grămăticul, Viața Sfântului Nicolae de Ianina, patronul cetății Sredeț, Editura Sophia, București, 2011
- Constantin Virgil Gheorghiu, Condotiera, Editura Sophia, București, 2011
- Clement de Ohrida, Cuvinte și învățături, Editura Sophia, București, 2012
- Viața făcătorilor de minuni de la Zografu: Sfântul Cosma, Sfântul Pimen iconarul, Editura Sophia, București, 2012
- Constantin Virgil Gheorghiu, Sfântul Ambrozie al Milanului, Editura Sophia, București, 2013
- Stefanov, Pavel, arhim., Istoria Mănăstirii Rila, Editura Agapis, București, 2014
- Sofronie de Vrața, sfânt, Viața și pătimirile păcătosului Sofronie, Editura Sophia, București, 2014
- Popa Peiu, Sfinți macedoneni. Viața Sfântului Gheorghe cel Nou din Kratovo, Editura Sophia, București, 2014
- Patriarh Eftimie de Târnovo, Viața Sfintei Cuvioase Parascheva, Editura Agapis, București, 2014
- Ioasaf de Vidin, Viața și minunile Sfintei Filofteia, Editura Agapis, București, 2014
- Patriarh Eftimie de Târnovo, Corespondența cu Sfântul Nicodim de la Tismana, Editura Sophia, București, 2014
- Istoria Bisericii Ortodoxe Bulgare, Editura Sophia, București, 2014
- Alexiev, Serafim, arhim., Patericul Rilei, Editura Sophia, București, 2014
- Alexiev, Serafim, arhim., Sfântul Țar Boris de la Pliska, Editura Sophia, București, 2015
- Constantin Virgil Gheorghiu, Necunoscuții din Heidelberg, Editura Sophia, București, 2015
- Constantin Virgil Gheorghiu, Dracula în Carpați (roman inedit), Editura Sophia, București, 2019
Legături externe - Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Editura Sophia
- GHEORGHITĂ CIOCIOI - "Cultura populară sud-dunăreană este un izvor pentru cunoașterea culturii române", interviu realizat de Claudiu Târziu, Formula As, nr.1081, 201
- Gheorghiță Ciocioi, Les premières versions de la ballade du sacrifice au sud du Danube dans les collections folkloriques bulgares, în Diversité et identité culturelle en Europe , ISSN 2067 - 0931, An XII, nr. 1, 2015, pp. 291-302. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Мечтаех за София, а не за Париж https://dveri.bg/uauuw