Gheorghi Evghenievici Lvov
| Gheorghi Evghenievici Lvov | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2] Dresda, Regatul Saxoniei |
| Decedat | (63 de ani)[3][4][1][2] Boulogne-Billancourt, Franța[5][6] |
| Înmormântat | Cimitirul rus Sainte-Geneviève-des-Bois[*] |
| Părinți | Lvov, Evgheni Vladimirovici[*] Varvara Alekseevna Lvova[*] |
| Frați și surori | Lvov, Aleksei Evghenievici[*] Lvov, Serghei Evghenievici[*] Vladimir Evghenievici Lvov[*] |
| Căsătorit cu | Iulia Alekseevna Bobrinskaia[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | om de stat politician |
| Limbi vorbite | rusă[7] |
| Prim-ministru al Rusiei | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Nikolai Dmitrievici Golițîn[*] |
| Succedat de | Aleksandr Kerenski |
| Deputat în Duma de Stat a Imperiului Rus | |
| Partid politic | Partidul Constituțional Democratic Progressivnaia partia[*] |
| Alma mater | iuridiceski fakultet MGU[*] Polivanovskaia ghimnazia[*] |
| Semnătură | |
| Modifică date / text | |

Cneazul (Prințul) Gheorghi Evgenievici Lvov (în rusă Георгий Евгеньевич Львов) (2 noiembrie 1861 – 7 martie 1925) a fost un om de stat rus și cel dintâi prim-ministru al Rusiei post-imperiale din 23 martie până la 21 iulie 1917.
Prințul Lvov a obținut o diplomă în științe juridice la absolvirea Universității din Moscova după care a lucrat în admninistrația de stat până în 1893. În 1905 a devenit membru al Partidului Constituțional Democratic (de orientare liberală) și un an mai târziu a câștigat alegerile pentru prima Dumă. A devenit președintele al Uniunii Zemstvelor din Toată Rusia în 1914.
După Revoluția din Februarie, Lvov a devenit primul șef al Guvernului Provizoriu, dar a demisonat după scurt timp datorită anarhiei crescânde din țară. După ce bolșevicii au cucerit puterea, a fost arestat, dar a reușit să scape și să fugă la Paris, unde și-a petrecut restul vieții.
La Conferința de Pace de la Paris din 1919, el a făcut parte dintr-o delegație a rușilor albi, din care mai făceau parte Pavel Miliukov, Serghei Sazonov și Nikolai Ceaikovski, care a militat împotriva recunoașterii internaționale a unirii Basarabiei cu România.[8] Ceaikovski, Sazonov și prințul Gheorghi Evghenievici Lvov au semnat un "Memorandum privind problema basarabeană", adresat Conferinței de la Paris în numele "Comisiei politice ruse", care includea 22 de socialiști revoluționari, 5 cadeți și un octobrist, toți foști deputați în Adunarea Constituantă Rusă, prin care se pronunțau împotriva recunoașterii internaționale a unirii.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „Georgi Jewgenjewitsch Lwow” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Georgij Evgenʹvovič Lʹvov” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Львов Георгий Евгеньевич (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ Andrew Bell. „Georgy Yevgenyevich, Prince Lvov” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Львов Георгий Евгеньевич (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Gheorghi Evghenievici Lvov” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „ПО ПОВОДУ ЭССЕ ПИСАТЕЛЯ ПАУЛА ГОМА «КРАСНАЯ НЕДЕЛЯ 28 ИЮНЯ – 3 ИЮЛЯ 1940 ИЛИ БЕССАРАБИЯ И ЕВРЕИ»”, RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ, , accesat în
| Predecesor: Nicolai Golițîn |
Premierii Rusiei 23 martie 1917—21 iulie 1917 |
Succesor: Alexandr Kerenski |
| Predecesor: Marele Duce Mihail al Rusiei (ca țar) |
Președinte al Guvernului Provizoriu 21 iulie 1917 — 8 noiembrie 1917 |
Succesor: Alexandr Kerenski |