Sari la conținut

Georgios Kleovoulos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Georgios Kleovoulos
Date personale
Născut1785 Modificați la Wikidata
Plovdiv, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani) Modificați la Wikidata
Syros⁠(d), Administrația descentralizată a Mării Egee⁠⁠(d), Grecia Modificați la Wikidata
Ocupațieom de știință Modificați la Wikidata

Georgios Kleovoulos (în greacă Γεώργιος Κλεόβουλος; n. c. 1785, Philippopolis – d. 28 iulie 1828, Syros) a fost un savant și pedagog grec de la începutul secolului al XIX-lea. El s-a născut în orașul Philippopolis (azi Plovdiv) din Imperiul Otoman. A fost un susținător al școlilor de predare reciprocă și unul dintre profesorii care au adus această metodă de predare în Grecia.[1] A predat la Iași, Odesa, Syros și Poros și a murit de pneumonie pe 28 iulie 1828 la Syros.

Kleovoulos s-a născut în jurul anului 1785, ca fiu al unui meșteșugar sărac. De la o vârstă fragedă a fost adoptat de către diaconul mitropolitului de Philippopolis, Makarios din Patmos, care l-a ajutat pe Kleovoulos să studieze la Școala Patmiada și apoi la Academia din Kydonies (Ayvalik).[2] Acolo a învățat de la oameni de știință renumiți ai vremii precum Benjamin din Lesbos și Grigorie din Kydonies.[3]

După ce și-a completat studiile a trăit timp de trei ani la Viena, unde a continuat să studieze și a predat cursuri de limba greacă. El a studiat, de asemenea, în Bavaria și mai târziu a vizitat Elveția, unde s-a familiarizat cu metodele de predare practicate de Johann Heinrich Pestalozzi și Philipp Emanuel von Fellenberg. Încântat de această metodă de predare, el a mers în Franța pentru a învăța cum să o aplice și după terminarea studiilor a devenit director școlii grecești din Iași[4] în Principatele Dunărene (1819-1821). Cei aproximativ 100 de elevi care au absolvit cursurile acelei școli s-au mutat apoi în Grecia, unde au aplicat aceeași metodă de predare.[3] Până în 1824 Kleovoulos a folosit această metoda de predare la o școală a comunității grecești din Odesa.[5]

În 1825 Kleovoulos a mers în insulele Ciclade din Grecia, unde izbucnise în 1821 Războiul de Independență al Greciei. Acolo, după eforturi zadarnice de a înființa școli de predare mutuală la Paros, Naxos și Tinos, s-a stabilit în Syros, unde a predat metoda de predare reciprocă pentru copiii refugiaților greci care și-au găsit adăpost pe insulă. În aprilie 1828, după o invitație din partea guvernatorului Greciei, Ioannis Kapodistrias, a fost numit director la Școala din Poros. Cu toate acestea, la scurt timp după aceea, s-a îmbolnăvit de pneumonie. S-a dus la Syros ca să-și ia familia și să se întoarcă la Poros, dar în același timp starea lui de sănătate s-a deteriorat și a murit pe 28 iulie.[5]

În 1820 Kleovoulos a scris un articol care a fost publicat în ziarul Hermes o Logios și a reprezentat unul dintre primele studii sistematice grecești despre metoda de predare reciprocă. În plus, el a lăsat note scrise de mână cu privire la interpretarea și aplicarea metodei, care au fost folosite de un număr mare de profesori greci chiar și după 1830, când o traducere greacă a manualului lui Louis Charles Sarazin a fost aprobată de către Administrația Școlilor Normale din Grecia.[6]

  • Περσελή, Εμμανουήλ Π. (2004). Εξουσία και Θρησκευτική Αγωγή στην Ελλάδα του 19ου αιώνα. Αθήνα: Εκδόσεις «Γρηγόρη».

Legături externe

[modificare | modificare sursă]