Georges Bibescu
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| George Bibescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3] București, Țara Românească[4] |
| Decedat | (68 de ani)[5] Constantinopol, Imperiul Otoman[6] |
| Părinți | Gheorghe Bibescu Princess Zoe Mavrocordat, Princess Basaraba-Brancoveanu[*] |
| Frați și surori | Maria Bibescu Alexandre Bibesco Grégoire Bibesco[*] Nicolas Bibesco[*] |
| Căsătorit cu | Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (din ) |
| Copii | Nadeja Știrbey George-Valentin Bibescu |
| Cetățenie | |
| Ocupație | ofițer militar scriitor |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză[7] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Bibescu |
| Modifică date / text | |

Georges Bibescu (n. , București, Țara Românească – d. , Constantinopol, Imperiul Otoman) a fost un ofițer și prinț român, fiul fostului domnitor al Țării Românești, Gheorghe Bibescu (1843 –1848).
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Georges Bibescu a urmat liceul în Franța, după care a fost înscris la Școala militară de la Saint Cyr și a devenit ofițer în armata franceză.
A participat la campania franceză din Mexic, la Cumbres, bătălia de la Pueblo și șarja de la Teocaltice, iar isprăvile sale le povestește într-o carte despre Mexic, cât și în volumul “Retragerea celor 5.000”, ambele scrise în limba franceză. Ulterior a participat la războiul din Algeria, pentru ca, în 1870, datorită lui Napoleon al III-lea de a declara război Germaniei, ajunge pe frontul de la Sedan, unde armata franceză e sfărâmată. Cade mai târziu în prizonierat la Koblenz, unde obține chiar eliberarea unor camarazi.
Pentru activitatea sa militară, Georges Bibescu a fost decorai cu Legiunea de onoare, întâi cu gradul de cavaler, apoi cu cel de ofițer. Între 1899 și 1901 a fost membru în Comitetul Olimpic Internațional.[8]
După eliberare, s-a întors în România, unde, între alte funcții, a fost și Comisarul General al Pavilionului României în cadrul Expoziției Universale de la Paris, în 1889.[9][10]
Este înmormântat la castelul Mogoșoaia.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Georges Bibesco” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420. Accesat în .
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Georges Bibesco” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ↑ Bruno Delmas; Rémi Mathis (ed.). „Georges René Bibesco”. La France savante[*]. Wikidata Q55740543. Accesat în .
- ↑ „Baza de date Léonore” (în franceză). Ministry of Culture of France[*]. Wikidata Q2886420.
- ↑ „George Bibescu” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420.
- ↑ „Národní autority České republiky”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „George Bibescu”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ Redactia (). „În onoarea principilor Bibescu și a moștenirii lor naționale - spiritul olimpic”. Jurnalul de Ilfov. Accesat în .
- ↑ „Istoricul participării României la expoziții universale în perioada 1867-1939”. Accesat în .
- ↑ „Intre oglinzi paralele”. Observator Cultural. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Georges Bibescu la Olympedia.org
