Georg Baselitz
| Georg Baselitz | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Hans-Georg Kern  |
| Născut | (88 de ani)[1][2][3][4] Kamenz, Saxonia, Germania |
| Cetățenie |  Germania[5][6] Austria |
| Ocupație | pictor sculptor artist grafic[*] cadru didactic universitar[*] ilustrator[*] scenograf |
| Locul desfășurării activității | Berlin[9] Inning am Ammersee[9] |
| Limbi vorbite | limba germană[10] |
| Activitate | |
| Pseudonim | Hans-Georg Kern , Baselitz, Hans-Georg |
| Profesor pentru | Christian Awe[*] |
| Opere importante | Die große Nacht im Eimer[*] |
| Premii | Goslarer Kaiserring[*] Praemium Imperiale[*] ()[7] Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] Medalia pentru Științe și Arte[*] () Berliner Bär[*] () Villa Romana Prize[*] ()[8] Niedersächsischer Staatspreis[*] () |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Georg Baselitz (n. , Kamenz, Saxonia, Germania) este un pictor, sculptor și grafician german. În anii 1960 a devenit bine cunoscut pentru picturile sale figurative de stil neoexpresionist. În 1969, a început să-și picteze figurile cu capul în jos, într-un efort de a depăși reprezentativitatea și de a sublinia artificiul picturii. Inspirat din nenumărate influențe, inclusiv arta epocii sovietice, perioada manieristă și sculpturile africane, el și-a dezvoltat stilul artistic caracteristic.
Viața
[modificare | modificare sursă]Georg Baselitz s-a născut pe 23 ianuarie 1938 în Deutschbaselitz (acum parte a orașului Kamenz, Saxonia), în ceea ce avea să devină mai târziu Republica Democrată Germană. Tatăl său era învățător, iar familia locuia în clădirea școlii locale.
Baselitz a urmat școala locală din Kamenz. În sala de adunări a școlii era expusă o reproducere a tabloului „Wermsdorfer Wald” (1859) de Louis-Ferdinand von Rayski, un artist a cărui abordare realistă a avut o influență semnificativă asupra lui Baselitz.[11] De asemenea, a fost atras de scrierile lui Jakob Böhme. Până la vârsta de 15 ani, pictase deja portrete, subiecte religioase, naturi statice și peisaje, unele într-un stil futurist.
În 1955, a aplicat pentru a studia la Kunstakademie Dresden, dar a fost respins. În 1956, a reușit să se înscrie la Hochschule für Bildende und Angewandte Kunst din Berlinul de Est. Acolo a studiat sub îndrumarea profesorilor Walter Womacka[12] și Herbert Behrens-Hangler, legând prietenii cu Peter Graf și A. R. Penck (născut Ralf Winkler). După două semestre, a fost exmatriculat pentru „imaturitate sociopolitică” deoarece nu s-a aliniat ideilor socialiste ale Germaniei de Est.
În 1957, și-a reluat studiile la Universitatea de Arte din Berlinul de Vest (Hochschule der Künste), unde s-a stabilit și a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Johanna Elke Kretzschmar. În 1961, a participat la cursurile de master ale lui Hann Trier și și-a finalizat studiile în anul următor. Cursurile lui Trier erau descrise ca fiind un mediu creativ dominat în mare parte de abstracția gestuală din Tachism și Art Informel.[11] La Hochschule der Künste, Baselitz s-a adâncit în teoriile lui Ernst Wilhelm Nay, Wassily Kandinsky și Kazimir Malevici. În această perioadă, a devenit prieten cu Eugen Schönebeck și Benjamin Katz. Istoricul de artă Andreas Franzke descrie principalele influențe artistice ale lui Baselitz din acea vreme ca fiind Jackson Pollock și Philip Guston.[11]
În 1961, și-a adoptat numele de Georg Baselitz ca un omagiu adus orașului său natal.
Din 2013, el și soția sa locuiesc în Salzburg, Austria, și au obținut cetățenia austriacă în 2015.[13] S-a căsătorit cu Kretzschmar în 1962 și este tatăl a doi fii, Daniel Blau și Anton Kern, ambii galeristi.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ „Georg Baselitz” (în engleză). Internet Movie Database. Wikidata Q37312. Accesat în .
- ^ „Georg Baselitz” (în neerlandeză). RKDartists[*]. Wikidata Q17299517.
- ^ Emmanuel Bénézit; Edmond-Henri Zeiger-Viallet; Jacques Busse (). Georg Baselitz (în engleză). Benezit Dictionary of Artists[*]. ISBN 978-0-19-977378-7. OCLC 662407525. OL 33251159M. Wikidata Q24255573.
- ^ „Georg Baselitz” (în engleză). Museum of Modern Art online collection[*]. Wikidata Q73268604. Accesat în .
- ^ https://www.workwithdata.com/person/georg-baselitz-1938. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.praemiumimperiale.org/en/laureate-en/laureates-en. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.villaromana.org/front_content.php?idcat=24&lang=1. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ Bibliothèque nationale de France. „Georg Baselitz” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ a b c Franzke, Andreas; Baselitz, Georg; Quinn, Edward; Franzke, Andreas (), Georg Baselitz, Prestel, ISBN 978-3-7913-0947-7
- ^ „„Am Strand" zu Ulbrichts 70. Geburtstag” (în germană). DDR Museum. . Accesat în .
- ^ „Maler Georg Baselitz jetzt Österreicher” (în germană). salzburg.orf.at. . Accesat în .
