General Berthelot, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
General Berthelot
—  Sat  —
General Berthelot
General Berthelot
General Berthelot se află în România
General Berthelot
General Berthelot
General Berthelot (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°36′48″N 22°53′16″E / 45.61333°N 22.88778°E / 45.61333; 22.8877845°36′48″N 22°53′16″E / 45.61333°N 22.88778°E / 45.61333; 22.88778

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.png Hunedoara
ComunăGeneral Berthelot

SIRUTA91740
Numit dupăHenri Mathias Berthelot

Populație (2011)
 - Total239 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337235
Prefix telefonic+40 x54 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

General Berthelot în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
General Berthelot în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

General Berthelot, mai demult Fărcădinul de Jos, (în maghiară Alsófarkadin, în germană Unterwolfsdorf, în traducere românească: „Lupenii de Jos”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Reședința Generalului Henri Berthelot (2010)

Localitatea își trage denumirea de la numele generalului francez Henri Berthelot, care poseda acolo o reședință și un teren agricol primite de la regele Ferdinand I și de la Regina Maria a României, drept recunoștință la contribuția armatei franceze la eliberarea României[2][3].

Din 1923, încă în timpul vieții generalului, consiliul local a botezat localitatea General Berthelot.

La moartea sa survenită în 1931, Generalul Henri Mathias Berthelot a lăsat Academiei Române ferma agricolă din localitate, cu dispoziția fermă de a utiliza veniturile obținute din exploatarea ei, pentru finanțarea unei burse de studii destinate tinerilor studenți de la Școala Militară din București, pentru perfecționare la Academia Militară din Nancy.

În 1965, în perioada comunistă, denumirea localității a fost schimbată în Unirea, iar reședința Generalului Berthelot a fost transformată în antrepozit agricol și jefuită. După căderea lui Ceaușescu, un referendum local a aprobat, în 2001, revenirea la de numirea de General Berthelot a localității. În mod simbolic, revenirea la numele de General Berthelot a avut loc la 7 decembrie 2001, la fix 140 de ani de la nașterea Generalului Henri Mathias Berthelot.

În 2010, vila Generalului Berthelot, în întregime renovată, a devenit sediul Centrului de Dezvoltare Durabilă a Țării Hațegului.

Oameni din trecut[modificare | modificare sursă]

Baronul [Ladislau] Nopcsa se trage dintr-o străveche familie maghiară. De altfel, numele pronunțat și scris de Aron Densușianu ca “Nopcea”amintește de o veche tradiție onomastică la români, probabil “Nopcea” fiind “Noapte”. S-a născut în Fărcădinul de Jos în anul 1794. În 1848 a participat la jurământul mare al românilor de la Blaj, pe Câmpia Libertății. În legătură cu asta se spune o anecdotă. Nobil fiind, acesta a ridicat spre a jura mâna înmănușată, iar mulțimea adunată i-a strigat să bage de seamă ca să nu jure pe mănușă. Nejurând pe mănușă, a rămas în pagubă, deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități romane descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. În 1866 a fost vizitat la Fărcădin de Aron Densușianu. La intrarea în conacul său din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada romană. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric  german Theodor Mommsen. Legat de colecția sa există și o glumă povestită chiar de baron. Văzând împăratul o inscripție funebră cu textul în limba latină “incomparabili feminae-conjugi charissimae” (incomparabilei femei, consoartei preaiubite) a spus: “se pare că cei doi n-au trăit mult timp împreună, altfel n-ar fi lăudat-o așa”.[4][5][6]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul satului Tuștea, aparținător comunei, au fost descoperite ouă de dinozaur. Locul este protejat ca rezervație naturală, sub numele Paleofauna reptiliană Tuștea.

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

http://www.nopcsa.ro/#!ladislaus-nopcsa/zoom/c1x9v/image17mk

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ În 1916, Generalul Henri Berthelot a fost plasat în fruntea misiunii militare franceze în România, reorganizând armata română greu lovită de cea germană și abia rezistând în Moldova. În 1918, a fost însărcinat de Paris să combată acțiunile bolșevice ruse în Basarabia, iar în 1919, pe cele bolșevice ungare, care pătrunseseră în Transilvania, abia reunită cu România.
  3. ^ ZIUA MEMORIEI/Eoilor războiului, Franța recunoscătoare, 16 noiembrie 2008, Cristina Diac, Jurnalul Național, accesat la 18 iulie 2012
  4. ^ Aron Densușianu, Însemnări de călătorie, în „Familia”, nr. 18, Pesta, 5-17 nov., 1865, pp. 194-197.
  5. ^ Aron Densușianu, Însemnări de călătorie, în „Familia”, nr. 21, Pesta, 6 ian. 1865, pp. 258-259.
  6. ^ Petru Bănățianu, Însemnări de călătorie, în "Familia" nr. 23, Pesta, 1866, pp.271-271.