Franz Lehár

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Franz Lehár
Bain News Service - Franz Lehár.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Komárom, Komárom-Esztergom, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][2][3][5] Modificați la Wikidata
Bad Ischl, Zonele aliate de ocupație din Austria[6][7] Modificați la Wikidata
Înmormântat Friedhof Bad Ischl[*][[Friedhof Bad Ischl (cemetery in Bad Ischl, Austria)|​]] Modificați la Wikidata
Părinți Franz Lehár sen.[*][[Franz Lehár sen. (Austrian composer and military bandleader (1838-1898))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAntal Lehár Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Sophie Lehár[*][[Sophie Lehár |​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary.svg Ungaria
Flag of Austria.svg Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
dirijor
autor
compozitor de operetă[*] Modificați la Wikidata
Studii Pražská konzervatoř[*][[Pražská konzervatoř (music school in Prague, Czech Republic)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalOperă
operetă  Modificați la Wikidata
Instrument(e)vioară  Modificați la Wikidata
Premii Ehrenring der Stadt Wien[*][[Ehrenring der Stadt Wien (award)|​]]
Corvin-koszorú[*][[Corvin-koszorú (award in Hungary)|​]]
Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft[*][[Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft (award)|​]]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileVăduva veselă
Țara surâsului
Der Zarewitsch[*][[Der Zarewitsch (operetta by Franz Lehár)|​]]
Der Graf von Luxemburg[*][[Der Graf von Luxemburg (opera by Franz Lehár)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Lehar-Franz-Autogramm musica-1937-H12.jpg
Prezență online

Franz Lehár (n. ,[1][2][3][4] Komárom, Komárom-Esztergom, Ungaria – d. ,[1][2][3][5] Bad Ischl, Zonele aliate de ocupație din Austria[6][7]) a fost un compozitor austriac de origine maghiară.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Franz Lehár s-a născut în orășelul Komárno, aflat pe atunci în Austro-Ungaria. Prima sa compoziție a făcut-o la vârsta de 11 ani. A urmat studiile muzicale la Conservatorul din Praga, sub îndrumarea lui Antonin Dvorak.[8]

În anul 1902 a devenit dirijorul teatrului de operetă din Viena[9] și și-a început activitatea de creație. În căutarea unui drum propriu, Lehár a compus vestitul vals "Aur și argint" care i-a adus primul succes.[10]

În anul 1902 a intrat în posesia primului său libret de operetă "Fetițele vieneze" scris de Emil Norini. Tot atunci a făcut cunoștință cu celebrul regizor și libretist Victor Léon colaborând cu el la realizarea și montarea mai multor operete.

Prima operetă de mare succes a fost "Văduva veselă" compusă în anul 1905,[11] urmată de peste 30 de operete dintre care amintim: "Bărbatul cu trei neveste" (1908), "Contele de Luxemburg" (1909), "Dragoste de țigan" (1910), "Eva"(1911), "În sfârșit singuri" (1914), "Mazurca albastră" (1920), "Fraschita" (1922), "Primăvară" (1922), "Clo-Clo" (1923), "Paganini" (1925), "Țareviciul" (1927), "Frederica" (1928), Țara surâsului (1929) etc.

Reformator al operetei, Lehár devine întemeietorul noului curent, înviorând acest gen care decăzuse la finele secolului al XIX-lea.

A supraviețuit celui de al Doilea Război Mondial, murind în landul Austria de Sus, de sub ocupație aliată americană.

Lucrări[modificare | modificare sursă]


Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Franz Lehár”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d „Franz Lehár”, Internet Movie Database, accesat în  
  4. ^ a b Franz Lehar, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b http://www.britannica.com/EBchecked/topic/335162/Franz-Lehar  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b „Franz Lehár”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  8. ^ Daria Klimentova (), Daria Klimentova - The Agony and the Ecstasy (în engleză), Metro Publishing 
  9. ^ John H Evans (), We Sang and Whistled Then: The Glory Years of the American Popular Song (în engleză), Xlibris Corporation 
  10. ^ John Kenrick (), Musical Theatre: A History (în engleză), Bloomsbury Publishing, p. 94 
  11. ^ Betsy Schwarm (), Classical Music Insights: Understanding and Enjoying Great Music (în engleză), Trafford Publishing, p. 275 

Vezi și[modificare | modificare sursă]