Sari la conținut

Franz Lehár

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Franz Lehár
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Komárom, Komárom-Esztergom, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[6][2][3][4][7] Modificați la Wikidata
Bad Ischl, Zonele aliate de ocupație din Austria[8][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFriedhof Bad Ischl[*][[Friedhof Bad Ischl (cemetery in Bad Ischl, Austria)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiFranz Lehár sen.[*][[Franz Lehár sen. (Austrian composer and military bandleader (1838-1898))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAntal Lehár Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSophie Lehár[*][[Sophie Lehár |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 Cisleithania
 Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
dirijor
autor
compozitor de operetă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[10] Modificați la Wikidata
StudiiPražská konzervatoř[*][[Pražská konzervatoř (music school in Prague, Czech Republic)|​]]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
operetă  Modificați la Wikidata
Instrument(e)vioară  Modificați la Wikidata
PremiiEhrenring der Stadt Wien[*][[Ehrenring der Stadt Wien (award)|​]]
Corvin-koszorú[*][[Corvin-koszorú (award in Hungary)|​]]
Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft[*][[Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft (Nazi German award)|​]] ()  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabileVăduva veselă
Țara surâsului
Der Zarewitsch[*][[Der Zarewitsch (operetta by Franz Lehár)|​]]
Der Graf von Luxemburg[*][[Der Graf von Luxemburg (opera by Franz Lehár)|​]]
Giuditta[*][[Giuditta (operetta (musikalische Komödie) by Franz Lehár)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Franz Lehár (n. , Komárom, Komárom-Esztergom, Ungaria – d. , Bad Ischl, Zonele aliate de ocupație din Austria) a fost un compozitor austriac de origine maghiară.

Date biografice

[modificare | modificare sursă]

Franz Lehár s-a născut în orășelul Komárno, aflat pe atunci în Austro-Ungaria. Prima sa compoziție a făcut-o la vârsta de 11 ani. A urmat studiile muzicale la Conservatorul din Praga, sub îndrumarea lui Antonin Dvorak.[11]

În anul 1902 a devenit dirijorul teatrului de operetă din Viena[12] și și-a început activitatea de creație. În căutarea unui drum propriu, Lehár a compus vestitul vals "Aur și argint" care i-a adus primul succes.[13]

În anul 1902 a intrat în posesia primului său libret de operetă "Fetițele vieneze" scris de Emil Norini. Tot atunci a făcut cunoștință cu celebrul regizor și libretist Victor Léon colaborând cu el la realizarea și montarea mai multor operete.

Prima operetă de mare succes a fost "Văduva veselă" compusă în anul 1905,[14] urmată de peste 30 de operete dintre care amintim: "Bărbatul cu trei neveste" (1908), "Contele de Luxemburg" (1909), "Dragoste de țigan" (1910), "Eva"(1911), "În sfârșit singuri" (1914), "Mazurca albastră" (1920), "Fraschita" (1922), "Primăvară" (1922), "Clo-Clo" (1923), "Paganini" (1925), "Țareviciul" (1927), "Frederica" (1928), Țara surâsului (1929) etc.

Reformator al operetei, Lehár devine întemeietorul noului curent, înviorând acest gen care decăzuse la finele secolului al XIX-lea.

A supraviețuit celui de al Doilea Război Mondial, murind în landul Austria de Sus, de sub ocupație aliată americană.


Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Franz Lehár, Musicalics 
  2. ^ a b Franz Lehár, Filmportal.de, accesat în  
  3. ^ a b Franz Lehár, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ a b Franz Lehar, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ Franz Lehar, todotango.com, accesat în  
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ Franz Lehár, International Music Score Library Project, accesat în  
  8. ^ „Franz Lehár”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  10. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ Daria Klimentova (), Daria Klimentova - The Agony and the Ecstasy (în engleză), Metro Publishing 
  12. ^ John H Evans (), We Sang and Whistled Then: The Glory Years of the American Popular Song (în engleză), Xlibris Corporation 
  13. ^ John Kenrick (), Musical Theatre: A History (în engleză), Bloomsbury Publishing, p. 94 
  14. ^ Betsy Schwarm (), Classical Music Insights: Understanding and Enjoying Great Music (în engleză), Trafford Publishing, p. 275