François Duvalier

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
François Duvalier
Duvalier (cropped).jpg
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Port-au-Prince, Haiti Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Port-au-Prince, Haiti Modificați la Wikidata
Căsătorit cuSimone Duvalier[*] () Modificați la Wikidata
CopiiJean-Claude Duvalier[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Haiti (1964–1986).svg Haiti Modificați la Wikidata
ReligieVaudou
catolicism Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic
medic Modificați la Wikidata
Președinte al Republicii Haiti Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Alma materUniversity of Haiti[*]
Universitatea Statului Michigan[*]
Prezență online

François Duvalier, supranumit „Papa Doc”, (n. ,[1][2][3] Port-au-Prince, Haiti – d. ,[1][2][3] Port-au-Prince, Haiti) a fost președinte al Haiti din 1957 până în 1964, iar apoi dictator (președinte pe viață) din 1964 până la moartea sa. Regimul său a fost marcat de corupție și de folosirea milițiilor sale private: tontons macoutes.

François Duvalier este tatăl lui Jean-Claude Duvalier[4], zis Bébé Doc. Acesta, preluând funcția de șef al statului Haiti la moartea tatălui său, devenea cel mai tânăr șef de stat din lume, la vârsta de 19 ani.

Opera[modificare | modificare sursă]

Drapelul statului Haiti, creat de François Duvalier, în 1964, în uz între anii 1964-1986
  • Problème des classes à travers l'histoire d'Haïti : sociologie politique (avec Lorimer Denis), Service de la Jeunesse de Port-au-Prince, 1948.
  • Face au peuple et à l'histoire, Service d'Information et de Documentation de Port-au-Prince, 1961.
  • Histoire diplomatique, politique étrangère : géographie politique, politique frontérale, Presses nationales d'Haïti, 1968.
  • Œuvres essentielles, Presses nationales d'Haïti, 1968.
  • Hommage au martyr de la non-violence, le révérend Martin Luther King, Jr., Presses nationales d'Haïti, 1968.
  • Hommage au Marron inconnu, Presses nationales d'Haïti, 1969.
  • Mémoires d'un leader du Tiers Monde: mes négociations avec le Saint-Siège ou Une tranche d'histoire, Hachette, 1969

François Duvalier în literatură[modificare | modificare sursă]

  • Romancierul Graham Greene a descris regimul lui François Duvalier, sprijinit de milițiile personale tontons macoutes, în romanul său, apărut și în traducere românească, sub titlul Comedianții[5], titlul original: The comedians, 1965.

François Duvalier personaj de film[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  2. ^ a b c d Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ a b c d Find a Grave, accesat în  
  4. ^ Jean-Claude Duvalier a condus Haiti din 1971 până în anul 1986.
  5. ^ Ultima ediție românească este cea apărută la Editura Polirom, din Iași: Comedianții

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Jean Florival, Duvalier. La face cachée de Papa Doc, Mémoire d'encrier, 2007, ISBN 2-923153-82-0.
  • Bernard Diederich et Al Burt, Papa Doc et les tontons macoutes, Albin Michel, 1971.
  • Etzer Charles, Gérard Azoulay, Jean-Claude Dillon, Le pouvoir politique en Haïti de 1957 à nos jours, Karthala, 1994.