Flavius Magnus Magnentius

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Flavius Magnus Magnentius
Date personale
Născut303 d.Hr. Modificați la Wikidata
Amiens, Galia Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani) Modificați la Wikidata
Lyon, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere Modificați la Wikidata
Frați și suroriDecentius[*][[Decentius (Roman usurper)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJustina[*][[Justina (second wife of the Roman Emperor Valentinian I)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Roman usurper[*][[Roman usurper (usurpers of the Roman Empire)|​]] Modificați la Wikidata
Domnie –
Senator roman[*] Modificați la Wikidata
Consul Modificați la Wikidata
Dublu centenionalis emis sub Magnențiu; avers: D N MAGNEN-TIVS P F AVG, capul gol, spre dreapta, bust drapat și cu platoșă; revers: SALVS DD NN AVG ET CAES, Α-Ω, de o parte și de alta a Crismei[2] Chi-rho; în exergă, marca monetăriei din Ambianum (Amiens): AMB

Flavius Magnus Magnentius, cunoscut ca și Magnențiu, (n. 303, la Samarobriva[3] (Amiens), în Gallia Belgica – d. 11 august 353, la Lugdunum, Gallia Lugdunensis) uzurpă titlul imperial roman între 18 ianuarie 350 și 11 august 353.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Flavius Magnentius s-a născut la Amiens (Samarobriva), în 303. A fost făcut prizonier de tânăr și intră în serviciul romanilor, devenind căpitan al gărzilor împăratului Constant I.

S-a proclamat împărat la Augustodunum[4] (Autum) în 349, și l-a bătut pe Constant care a pierit în fuga sa în 350.

Mergând asupra Romei, l-a învins și l-a ucis pe Nepoțian[5], un alt uzurpator, și i-a propus lui Constanțiu al II-lea să-l recunoască Împărat al Occidentului.

Memoria acestui împărat a rămas de rușine datorită politicii religioase pe care a dus-o sub domnia sa. Într-adevăr, Magnențiu este un păgân convins[6], care restaurează templele și pune să se celebreze, cu mare pompă, sacrificiile nocturne, pe care le interzise Constant, în 341. Pragmatic, nu persecută creștinii și cere să fie gravată Crisma pe unele dintre monedele pe care le emite, pentru a se reconcilia cu autoritățile Bisericii. Totuși, la Roma, favorizează pe față susținătorii vechii religii numind doar păgâni în posturile sus-puse (prefectură urbană, …). Sacrificiile în onoarea Cybelei își refac prezența din 350, pe colina Vaticanului; s-a găsit o dedicație a unui preot păgân în care îi mulțumește lui Magnențiu că a pus capăt « lungii nopți » creștine, care, potrivit acestuia, s-a abătut asupra Romei.

Constanțiu al II-lea se îndreaptă rapid asupra lui Magnențiu și-l bate la Mursa[7] pe Drava, în Iliria și-l constrânge să fugă. Magnențiu se sinucide la Lugdunum (Lyon), în 353.

După căderea uzurpatorului, Constanțiu, adept al arianismului și persecutor al creștinilor niceeni, al evreilor și al păgânilor, revine aupra deciziilor lui Magnențiu printr-un edict lapidar, datat la 23 noiembrie 353: « Să fie abolite sacrificiile nocturne celebrate la porunca lui Magnențiu, iar un asemenea desfrâu nelegiuit să fie de acum înainte respins ».

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Monograma lui Isus Hristos
  3. ^ Samarobriva este numele actualului oraș Amiens, în epoca galo-romană.
  4. ^ Augustodunum (Autun) a fost fondat în timpul domniei lui Augustus, în 15 î.Hr., în Galia.
  5. ^ Nepoțian, (Flavius Popilius Nepotianus), este nepot al lui Constantin I și consul în 336.
  6. ^ dacă credem izvoarele antice provenind de la Zosim și Philostorgius.
  7. ^ Mursa a fost un oraș roman, întemeiat de Traian, pe locul unde în prezent se află orașul Osijek, în Croația.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Flavius Magnus Magnentius