Fata căpitanului (film din 1958)
| Fata căpitanului | |
| Капитанская дочка | |
| Titlu original | Капитанская дочка |
|---|---|
| Gen | film dramatic |
| Regizor | Vladimir Kaplunovski |
| Scenarist | Nikolai Kovarski |
| Bazat pe | romanul omonim al scriitorului Aleksandr Pușkin |
| Producător | Nikolai Vladimirov |
| Studio | Mosfilm |
| Director de imagine | Emil Gulidov |
| Montaj | Liudmila Pecieva |
| Muzica | Tihon Hrennikov |
| Distribuție | Oleg Strijenov Serghei Lukianov Iia Arepina Vladimir Dorofeev |
| Premiera | 7 septembrie 1958 |
| Premiera în România | |
| Durata | 106 minute alb-negru |
| Țara |  Uniunea Sovietică |
| Limba originală | rusă |
| Disponibil în română | subtitrat |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Fata căpitanului (titlul original: în rusă Капитанская дочка) este un film dramatic sovietic, realizat în 1958 de regizorul Vladimir Kaplunovski, după romanul omonim din 1836 al scriitorului Aleksandr Pușkin, protagoniști fiind actorii Oleg Strijenov, Serghei Lukianov, Iia Arepina și Vladimir Dorofeev.[1]
Rezumat
[modificare | modificare sursă]
Nobilul Griniov, pleacă să-și înceapă serviciul militar, dar este prins de o furtună de zăpadă și ajungând la han, dăruiește ghidului său Emelian Pugaciov un cojocel din piele de iepure. Locul de serviciu al lui Griniov se dovedește a fi o mică fortăreață, Belogorskaia. Griniov se îndrăgostește de fiica comandantului, Masha, și este rănit într-un duel de ofițerul Șvabrin. În curând, Pugaciov instigă la o revoltă, pune stăpânire pe fortăreață și execută părinții lui Mașa și îl eliberează pe Griniov. Primește o scrisoare de la mireasă și află că Șvabrin, care a devenit complicele lui Pugaciov, o forțează să se căsătorească.
Cu ajutorul lui Pugaciov, Griniov o eliberează pe Mașa. După război, Șvabrin, care a fost capturat, l-a calomniat pe Griniov, acuzându-l de complicitate cu Pugaciov, dar Mașa a reușit să-i demonstreze împărătesei nevinovăția logodnicului ei. Filmul se încheie cu o scenă amplă a execuției lui Pugaciov.
Distribuție
[modificare | modificare sursă]- Oleg Strijenov – Piotr Griniov
- Serghei Lukianov – Emelian Pugaciov
- Iia Arepina – Maria „Mașa” Ivanovna Mironova
- Vladimir Dorofeev – căpitanul Ivan Kuzmici Mironov
- Irina Zarubina – Vasilisa Egorovna
- Anatoli Șișkov – Savelici
- Veaceslav Șalevici – Alexei Ivanovici Șvabrin
- Pavel Pavlenko – Ivan Ignatievici, locotenent
- Boris Novikov – Maksimîci
- Lev Zolotuhin – maiorul Ivan Ivanovici Zurin
- Nikifor Kolofidin – Andrei Petrovici, tatăl lui Griniov
- Varvara Miasnikova – mama lui Griniov
- Serghei Blinnikov – un general
- Vladimir Soloviov – anchetatorul
- Aleksandra Denisova – Akulina Panfilovna, preoteasa
- Aleksandr Gumburg – Hlopușa
- Iuri Katin-Iarțev – „generalul” cu panglică albastră
- Serghei Troițki – hangiul
- Pavel Șpringfeld –
- Stepan Borisov – soldatul
Lansare
[modificare | modificare sursă]A fost lansat în anul 1958 și a avut parte de succes comercial, fiind vizionat de 18,0 milioane de spectatori în cinematografele din Uniunea Sovietică.[2]
Premii și nominalizări
[modificare | modificare sursă]- 1959 – Premiul Vela de aur la al XII-lea Festivalul Internațional de Film de la Locarno (Locarno, Elveția) – cel mai spectaculos film
- 1959 – Premiul II la Festivalul Unional de Film de la Kiev pentru designerul de film Evgeniy Kumankov
- 1959 – Festivalul de Film de la Mar del Plata – Nominalizare la Cel mai bun film pentru Vladimir Kaplunovskiy
- 1960 – Festivalul Internațional de Film de la Vancouver – Diplomă locul III
- 1960 – Festivalul Mondial de Film de la Montreal, Canada – Diplomă locul IV
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ ru Капитанская дочка la kinopoisk.ru
- ^ ru Александр Викторович Федоров [Aleksandr Viktorovici Fedorov] (), Статистические данные посещаемости советских фильмов: 1950–1990 [Date statistice privind vizionarea filmelor sovietice: 1950–1990] (PDF), Moscova: ОД «Информация для всех», p. 21, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Pușkin, Aleksandr, Fata căpitanului, tradus de Eusebiu Camilar, București, 1956: Editura Cartea Rusă, Colecția Clasicii Ruși, 137 pag.;