Sari la conținut

Fata căpitanului (film din 1958)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la filmul din 1958. Pentru alte sensuri, vedeți Fata căpitanului (dezambiguizare).
Fata căpitanului
Капитанская дочка
Titlu originalКапитанская дочка
Genfilm dramatic
RegizorVladimir Kaplunovski
ScenaristNikolai Kovarski
Bazat peromanul omonim al scriitorului Aleksandr Pușkin
ProducătorNikolai Vladimirov
StudioMosfilm
Director de imagineEmil Gulidov
MontajLiudmila Pecieva
MuzicaTihon Hrennikov
DistribuțieOleg Strijenov
Serghei Lukianov
Iia Arepina
Vladimir Dorofeev
Premiera7 septembrie 1958
Premiera în România  (1958-11-17)
Durata106 minute
alb-negru
ȚaraUniunea Sovietică Uniunea Sovietică
Limba originalărusă
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Fata căpitanului (titlul original: în rusă Капитанская дочка) este un film dramatic sovietic, realizat în 1958 de regizorul Vladimir Kaplunovski, după romanul omonim din 1836 al scriitorului Aleksandr Pușkin, protagoniști fiind actorii Oleg Strijenov, Serghei Lukianov, Iia Arepina și Vladimir Dorofeev.[1]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Nobilul Griniov, pleacă să-și înceapă serviciul militar, dar este prins de o furtună de zăpadă și ajungând la han, dăruiește ghidului său Emelian Pugaciov un cojocel din piele de iepure. Locul de serviciu al lui Griniov se dovedește a fi o mică fortăreață, Belogorskaia. Griniov se îndrăgostește de fiica comandantului, Masha, și este rănit într-un duel de ofițerul Șvabrin. În curând, Pugaciov instigă la o revoltă, pune stăpânire pe fortăreață și execută părinții lui Mașa și îl eliberează pe Griniov. Primește o scrisoare de la mireasă și află că Șvabrin, care a devenit complicele lui Pugaciov, o forțează să se căsătorească.

Cu ajutorul lui Pugaciov, Griniov o eliberează pe Mașa. După război, Șvabrin, care a fost capturat, l-a calomniat pe Griniov, acuzându-l de complicitate cu Pugaciov, dar Mașa a reușit să-i demonstreze împărătesei nevinovăția logodnicului ei. Filmul se încheie cu o scenă amplă a execuției lui Pugaciov.

A fost lansat în anul 1958 și a avut parte de succes comercial, fiind vizionat de 18,0 milioane de spectatori în cinematografele din Uniunea Sovietică.[2]

Premii și nominalizări

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ ru Капитанская дочка la kinopoisk.ru
  2. ^ ru Александр Викторович Федоров [Aleksandr Viktorovici Fedorov] (), Статистические данные посещаемости советских фильмов: 1950–1990 [Date statistice privind vizionarea filmelor sovietice: 1950–1990] (PDF), Moscova: ОД «Информация для всех», p. 21, accesat în  
  • Pușkin, Aleksandr, Fata căpitanului, tradus de Eusebiu Camilar, București, 1956: Editura Cartea Rusă, Colecția Clasicii Ruși, 137 pag. ;

Legături externe

[modificare | modificare sursă]