Fasciita plantară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fasciita plantară

Cele mai frecvente zone dureroase în fasciita plantară
SpecialitateOrtopedie, medicină sportivă, podiatrie
TratamentGestionare conservatoare[1][2]
Frecvență~4%[3][4]
Clasificare și resurse externe
ICD-9728.71  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB10114
MedlinePlus007021
Patient UKFasciita plantară
MeSH IDD036981[5]  Modificați la Wikidata

Fasciita plantară este o tulburare a țesutului conjunctiv care susține arcul piciorului.[3] Are ca rezultat o durere la nivelul călcâiului și al tălpii, resimțindu-se, de obicei, cel mai puternic la primii pași ai zilei sau după o perioadă de odihnă.[3][1] De asemenea, durerea se manifestă adesea și la îndoirea labei piciorului și a degetelor de la picioare în sus spre tibie.[6][1] Durerea apare de obicei treptat și afectează ambele picioare în aproximativ o treime din cazuri.[3][6]

Cauza fasciitei plantare nu este complet clară.[3] Printre factorii de risc se numără suprasolicitarea, cum ar fi ca urmare a perioadelor îndelungate de stat în picioare, a intensificării exercițiilor fizice și a obezității.[3][1] De asemenea, este asociată cu înclinarea piciorului spre interior, cu rigiditatea tendonului lui Ahile și cu un stil de viață sedentar.[3][1] Nu este clar dacă pintenii calcaneeni au un rol în cauzarea fasciitei plantare, chiar dacă sunt prezenți în mod obișnuit la persoanele care suferă de această afecțiune.[3] Fasciita plantară este o tulburare la nivelul locului de inserție a ligamentului pe os, caracterizată prin micro-rupturi, descompunerea colagenului și cicatrici.[3] Deoarece inflamația joacă un rol mai mic sau chiar nu are niciun rol, printr-o analiză s-a propus redenumirea afecțiunii în fascioză plantară.[3][7] Simptomele manifestate reprezintă în general baza diagnosticului; în caz de incertitudine, un examen cu ultrasunete este uneori util.[3] Alte afecțiuni cu simptome similare includ osteoartrita, spondilita anchilozantă, sindromul perniței călcâiului și artrita reactivă.[4][8]

Majoritatea cazurilor de fasciită plantară se rezolvă cu timpul și prin metode conservatoare de tratament.[1][2] În primele câteva săptămâni, cei afectați sunt de obicei sfătuiți să se odihnească, să-și modifice activitățile, să administreze analgezice și să execute exerciții de întindere.[1] Dacă acest lucru nu este suficient, alte opțiuni sunt fizioterapia, ortezele, atelele sau injecțiile cu steroizi.[1] Dacă nici aceste măsuri nu sunt eficace, alte măsurile pot include terapia extracorporeală cu unde de șoc sau intervenția chirurgicală.[1]

Între 4% și 7% din populația generală prezintă dureri de călcâi la un moment dat: aproximativ 80% dintre acestea sunt rezultatul fasciitei plantare.[3][4] Aproximativ 10% dintre oameni suferă de această tulburare la un moment dat în timpul vieții.[9] Devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă.[3] Nu este clar dacă un sex este mai afectat decât celălalt.[3]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Goff JD, Crawford R (septembrie 2011). „Diagnosis and treatment of plantar fasciitis”. American Family Physician. 84 (6): 676–82. PMID 21916393. Arhivat din original la . 
  2. ^ a b Tahririan MA, Motififard M, Tahmasebi MN, Siavashi B (august 2012). „Plantar fasciitis”. Journal of Research in Medical Sciences. 17 (8): 799–804. PMC 3687890Accesibil gratuit. PMID 23798950. 
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n Beeson P (septembrie 2014). „Plantar fasciopathy: revisiting the risk factors” (PDF). Foot and Ankle Surgery. 20 (3): 160–5. doi:10.1016/j.fas.2014.03.003. PMID 25103701. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ a b c Cutts S, Obi N, Pasapula C, Chan W (noiembrie 2012). „Plantar fasciitis”. Annals of the Royal College of Surgeons of England. 94 (8): 539–42. doi:10.1308/003588412X13171221592456. PMC 3954277Accesibil gratuit. PMID 23131221. 
  5. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  6. ^ a b „Plantar heel pain”. The Medical Clinics of North America. 98 (2): 339–52. martie 2014. doi:10.1016/j.mcna.2013.10.009. PMID 24559879. 
  7. ^ „Plantar and medial heel pain: diagnosis and management”. The Journal of the American Academy of Orthopaedic Surgeons. 22 (6): 372–80. iunie 2014. doi:10.5435/JAAOS-22-06-372. PMID 24860133. 
  8. ^ „Diagnosis of heel pain”. American Family Physician. 84 (8): 909–16. octombrie 2011. PMID 22010770. Arhivat din original la . 
  9. ^ „Meta-analysis of high-energy extracorporeal shock wave therapy in recalcitrant plantar fasciitis”. Swiss Medical Weekly. 143: w13825. iulie 2013. doi:10.4414/smw.2013.13825. PMID 23832373.