Fanula Papazoglu
| Fanula Papazoglu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Bitolia, Serbia |
| Decedată | (83 de ani) Belgrad, Iugoslavia |
| Cetățenie |  Macedonia de Nord[1] |
| Ocupație | istoric filolog clasicist[*] profesoară universitară[*] |
| Limbi vorbite | Limba macedoneană[2] limba sârbă[3] |
| Activitate | |
| Alma mater | Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*] |
| Organizație | Universitatea din Belgrad |
Modifică date / text  | |
Fanula Papazoglu (în sârbă Фанула Папазоглу, în greacă Φανούλα Παπάζογλου, Fanoula Papazoglou; n. , Bitolia, Serbia – d. , Belgrad, Iugoslavia) a fost un savant clasic iugoslav și sârb de origine aromână, epigraf și academician. Ea a fost expert în istoria antică a Balcanilor. A fondat Centrul pentru epigrafie antică și numismatică din Belgrad în 1970.
Biografia[modificare | modificare sursă]
Papazoglu s-a născut în Bitola , Regatul Serbiei (azi Macedonia de Nord), într-o familie greco-[5]aromână.[6][7][8] A terminat liceul (1936) la Bitola, înainte de a participa la Facultatea de Filosofie a Universității din Belgrad , unde studiază filologia clasică, istoria antică și arheologia. În timpul ocupației Axei din Serbia, a sprijinit partizanii iugoslavi ca membru al organizației studențești, a petrecut un an în lagărul de concentrare din Banjica din 1942 până în 1943.
A absolvit Facultatea de Filosofie în 1946 și a lucrat la Facultatea de Filosofie din cadrul Facultății de Istorie Antică din 1947. Teza ei de doctorat, intitulată Makedonski gradovi u rimsko doby („Orașele macedonene în perioada romană”), a fost susținută în 1955. A devenit profesor în 1965.
La 21 martie 1974 a fost aleasă membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU) și a devenit membru titular la 15 decembrie 1983.
La Universitatea Belgrad, Papazoglu s-a întâlnit și s-a căsătorit cu proeminentul bizantolog iugoslav de origine rusă, Gheorghi Ostrogorski, cu care va avea o fiică - Tatyana și un fiu - Aleksandar. Papazoglou s-a retras în 1979. A murit la Belgrad în 2001.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Makedonski gradovi u rimsko doby („Orașele macedonene în perioada romană”), 1955, teză de doctorat
- Prilozi istoriji Singidunuma i srednjeg Podunavlja Gornje Meje , 1957
- Makedonski gradovi u rimsko doba , 1957
- Srednjobalkanska plemena u predrimsko čas (Triburile din Balcanii Centrali în perioada preromană), 1969, 1978
- Rimski građanski ratovi , 1991
- Istorija helenizma (Istoria elenismului), 1995
Premii[modificare | modificare sursă]
- Premiul Octombrie al orașului Belgrad
- Premiul 7 iulie (7 iulie)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ BnF catalogue général, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Robin J. Fox, Robin Lane Fox eds., Brill's Companion to Ancient Macedon: Studies in the Archaeology and History of Macedon, 650 BC - 300 AD, Edition illustrated, BRILL, 2011.
- ^ Μιλτιάδη Χατζόπουλου, Φανούλα Παπάζογλου - Η μεγάλη ελληνίστρια και ιστορικός της αρχαίας Μακεδονίας.
- ^ Richard Clogg, Minorities in Greece: Aspects of a Plural Society. C. Hurst & Co. Publishers. 2002, ISBN: 978-1-85065-705-7, p. 153.
- ^ Roudometof, Victor, "Nationalism and Identity Politics in the Balkans: Greece and the Macedonian Question". Journal of Modern Greek Studies. Baltimore: The Johns Hopkins University Press, (1996), p. 286, note # 29.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- SANU. „Фанула Папазоглу (Biography)” (PDF) (în sârbă). SANU.
- OLGA PELCER-VUJAČIĆ. „FANULA PAPAZOGLU I RAZVOJ GRČKE EPIGRAFIKE” (PDF).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- „Identity: Fanula Papazoglu”. Worldcat.