Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială este una din facultățile Universității din București, redeschise după 1990. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a cunoscut o creștere explozivă în ultimii ani, în mod special prin dezvoltarea învățământului la nivel de master și doctorat, precum și prin introducerea locurilor cu taxă. Susținerea organizatorică a acestei creșteri s-a făcut prin mărirea spațiului de învățământ, concret prin extinderea clădirii facultății: noua clădire oferă un spațiu de învățământ ce dublează spațiul anterior. Studenții vor putea opta după anul I pentru specializările pe care facultatea le va oferi pentru studiu.

Cercetarea aplicată este reprezentată de cele cinci centre de cercetare, în care colaborează profesori, masteranzi și doctoranzi: Centrul de Studii Europene asupra Ocupării Forței de Muncă și Politicilor Sociale, Centrul de Cercetare a Structurilor și Proceselor Sociale, Centrul de Geopolitică și Antropologie Vizuală, Centrul pentru Vârsta a Treia, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare.

Principalele direcții de dezvoltare pe care facultatea le propune sunt:

  • Introducerea în cadrul domeniilor de studiu a unor specializări, care să ofere studenților o orientare cât mai bună spre cerințele pieței muncii;
  • Regândirea și reorientarea structurii sistemului de învățământ, datorată schimbării sistemului de învățământ de la 4 ani pentru licență/1,5 ani pentru masterat/4 ani pentru doctorat la o structură de 3 ani licență/2 ani masterat/3ani doctorat;
  • Încurajarea obținerii de burse la universități din străinătate pentru studenți, inclusiv prin suportul mobilității de către Facultate;
  • Diversificarea formelor de învățământ postuniversitar;
  • Introducerea unui sistem flexibil de învățământ în limbi stăine de circulație internațională;
  • Dezvoltarea contactelor, pe linie de învățământ și cercetare, cu universitățile din țară și din străinătate;
  • Promovarea, împreună cu celelalte facultăți de sociologie din țară, a învățământului sociologic la facultățile cu alte profiluri.


Cooperarea cu instituțiile din țară și din afara țării este încurajată prin organizarea și dezvoltarea programelor internaționale educaționale și de cercetare, dintre care un loc prioritar îl ocupă programul Erasmus. Transferul creditelor academice face posibilă mobilitatea internațională interuniversitară a studenților și a profesorilor, mobilitate ce reprezintă calea cea mai scurtă spre transformarea facultății într-o instituție inovatoare.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoricul sectii de sociologie[modificare | modificare sursă]

1896 - Sociologia figurează ca disciplină fundamentală în cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București;

1905 - Cursul de Sociologie este susținut de Dumitru Drăghicescu, doctor în sociologie la Paris;

1907 - Secția de Filosofie este constituită din doua grupe de studii: una având ca specializare etica și sociologia, cealaltă logica și psihologia;

1910 - În noiembrie se înființează Catedra de Sociologie, Etică și Estetică în cadrul Universității, sub conducerea lui I. Rădulescu Pogoneanu;

1920 - Se transferă la București și preia conducerea Catedrei de Sociologie Dimitrie Gusti, care folosește aceasta ocazie pentru a prezenta ideea seminarului sociologic conceput ca for de dezbatere și cercetare în științele sociale, ideea "monografiilor sociologice și etice" etc.;

1921 – Se consolidează statutul universitar al sociologiei prin elaborarea Regulamentului Facultății de Filosofie;

1927 - Legea învățământului superior instituie predarea sociologiei ca materie obligatorie pentru susținerea licenței și pentru examenul de doctorat;

Perioada interbelică este epoca de mare expansiune a învățământului sociologic românesc, de clasicizare a acestuia ca Școala sociologică de la București sau Școala monografiilor sociologice, întemeiată și condusă, peste două decenii, de eminentul profesor Dimitrie Gusti. Profesorul D. Gusti, împreună cu cei mai apropiați și constanți colaboratori și elevi – H.H. Stahl, M. Vulcănescu, Tr. Herseni, A. Golopenția - au introdus în câmpul științei și în conștiința generației interbelice o serie de înnoiri în tipul de sociologie profesat, în căile de legitimare socială și intelectuală a disciplinei, în raporturile teoriei sociologice cu practica socială și în sistemul de valori împărtășit de comunitatea științifică, de publicul larg

1948 – Sociologia este eliminată dintre disciplinele școlare și universitare;

Reforma învățământului din 1948 elimină sociologia dintre disciplinele școlare și universitare. În ciuda atitudinii dogmatice care prevala în cercetare și învățământ după 1948, totuși unele ipoteze, metode și tehnici ale Școlii sociologice de la București au fost reluate în cercetările întreprinse de Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Cercetări Economice al Academiei, în studiile antropologice și etnografice.

1965-1966 -În cadrul Facultății de Filosofie a Universității București se constituie Secția de Sociologie;

1977 - Secția de Sociologie este desființată prin hotărâre politică. Pregătirea sociologică a fost limitată la specializarea în anii terminali la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din București, la cursurile postuniversitare și la sistemul doctoratului de la Academia de Științe Socio-Politice (fostă “Ștefan Gheorghiu”).

1990 – Se reînființează Catedra de Sociologie în cadrul Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București, continuând tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920.

1999 – Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București se reorganizează în două facultăți de sine stătătoare, prin desprinderea secțiilor de Psihologie și Pedagogie: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și Facultatea de Psihologie și Științele Educației.

Istoricul sectii de asistenta sociala[modificare | modificare sursă]

Între anii 1929 și 1952 învățământul în Asistența Socială a funcționat ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl. După această perioadă și până în anul 1969 Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani a fost redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani. În anul 1969 învățământul în Asistență Socială a fost complet desființat, considerându-se că problemele sociale pot fi rezolvate prin mecanisme administrativ-birocratice și politice bazate pe ideologia „naturii umaniste” a sistemului comunist. După anul 1989 asistăm la o revigorare a învățământului în Sociologie și Asistență Socială, înființându-se ca facultate distinctă și continuându-se astfel tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920.

1929-1952 – Asistența socială funcționează ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl;

1952-1969 - Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani este redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani;

1969 - Învățământul în domeniul asistenței sociale este desființat total, considerându-se că problemele sociale și umane pot fi rezolvate prin mecanisme administrativ-birocratice și politice bazate pe ideologia "naturii umaniste" a sistemului comunist;

1990 - Înființarea în cadrul Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a unui învățământ de tip colegiu în domeniul asistenței sociale, cu durata de 3 ani;

1992 - Transformarea Colegiului de Asistență Socială în Secție de Asistență Socială în cadrul aceleași facultăți, cu durata de 4 ani. Se înființează Catedra de Asistență Socială și Psihologie Socială Aplicată care dezvoltă programe specializate de asistență socială de tip universitar, postuniversitar (Masterat și Doctorat);

1994 - Programe de Doctorat cu profil Sociologie, specializarea Asistență Socială;

1998 - (până în prezent) Profiluri specializate de Master: Politici Sociale Europene; Managementul Serviciilor Sociale și de Sănătate; Administrarea Comunitară a Justiției, Prevenirea și Combaterea Drogo-dependenței

1999 - Înființarea Colegiului universitar de Asistență Socială Comunitară – 3 ani, învățământ superior de scurtă durată;

1999 – Facultatea de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a Universității București se reorganizează în două facultăți de sine stătătoare, prin desprinderea secțiilor de Psihologie și Pedagogie: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și Facultatea de Psihologie și Științele Educației.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Home - Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala