Evgheni Ceazov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Lua error în mw.wikibase.entity.lua la linia 88: data.schemaVersion must be a number, got nil instead. Evgheni Ivanovici Ceazov (în rusă Евгений Иванович Чазов, Lua error în mw.wikibase.entity.lua la linia 88: data.schemaVersion must be a number, got nil instead.)[2] este un renumit medic din Uniunea Sovietică și Rusia, specializat în cardiologie, șef al Direcției a IV-a din cadrul Ministerului Sănătății al URSS, membru al Academiei Ruse de Științe și al Academiei Ruse de Științe Medicale, deținător a numeroase premii și decorații sovietice, rusești și străine.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit Institutul Medical din Kiev.

Ca șef al Direcției a IV-a din cadrul Ministerului Sănătății al URSS, el era responsabil pentru starea de sănătate a conducătorilor statului sovietic, deși el a negat, uneori, că a fost „medic personal”.[3]

În cartea sa de memorii, Sănătate și putere,[4] el descrie mai multe situații în care s-a îngrijit de starea de sănătate a liderilor sovietici și a unor lideri ai statelor satelit ale URSS.

Ceazov este, din 1976, directorul Centrului de Cardiologie de la Moscova, unul dintre cele mai mari astfel de centre din lume, care cuprinde 10 institute separate.

Premiul Nobel pentru Pace[modificare | modificare sursă]

Evgheni Ceazov este membru al organizației Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear. Însărcinată cu promovarea cercetării efectelor medicale, psihologice și biosferice ale războiului nuclear, organizația a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace pe 10 decembrie 1985. Cu ocazia festivității de atribuire oficială a premiului, Ceazov a ținut discursul de acceptare la Oslo.[5] Grupul avea, la acel moment, peste 135.000 de membri din 41 de țări. Mai multe grupuri au protestat față de decizia de a-l include pe Ceazov și au susținut că Ceazov era responsabil pentru unele dintre abuzurile sovietice în domeniul medical și psihiatric și pentru atacurile la adresa fizicianului și disidentului sovietic Andrei D. Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1975.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  2. ^ Soviet Union: Political Affairs”. JPRS. 12 decembrie 1989. http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a346380.pdf. Accesat la 30 martie 2013. 
  3. ^ "Visiting Soviet Doctor Changes His Statement", New York Times, February 10, 1985
  4. ^ E. Chazov, "Health and Power: Memoirs of the 'Kremlin Doctor'" ("Zdorovye i vlast. Vospominaniya ‘kremlyovskogo vracha'"), Moscow: Novosti (1992)
  5. ^ Services, From Times Wire (11 decembrie 1985). „Nobel Peace Prize Presented Amid Controversy, Rights Protest” (în en). Los Angeles Times. ISSN 0458-3035. http://articles.latimes.com/1985-12-11/news/mn-892_1_peace-prize. Accesat la 30 septembrie 2015.