Sari la conținut

Epigonii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la fiii celor șapte căpetenii care luptaseră împotriva Tebei. Pentru alte sensuri, vedeți Epigonii (dezambiguizare).

În mitologia greacă, epigonii (în greaca veche: Ἐπίγονοι / Epígonoi, „descendenții” sau „moștenitorii”) sunt fiii celor șapte căpetenii care luptaseră împotriva Tebei, pentru a-l răzbuna pe Polinice, și pieriseră în timpul războiului.

La zece ani după tații lor pieriseră, fiind sub comanda lui Adrastus / Adrastos, Epigonii (cu puțin timp înainte de războiul troian) au atacat Teba, pentru a-și răzbuna tații. În timpul acestui „Război al Epigonilor”, tebanii și aliații lor au fost înfrânți la Glisas, lângă Teba.[1]

Prima mențiune este a lui Homer (Iliada IV, 403-410). Sthenelus (fiul lui Capaneus) vorbește despre prezența lor, precum și despre cea a lui Diomede, în timpul cuceririi Tebei.

Tabel comparativ al listei Epigonilor
Epigonii Tată între Cele Șapte Căpetenii Surse
Contra Tebei Apollodorus Pausanias Hyginus
Aegialeus Adrastos / Adrastus ✓ ✓ ✓
Alcmaeon Amphiaraus ✓ ✓ ✓
Amphilochus Amphiaraus ✓ ✓
Diomedes / Diomede Tydeus ✓ ✓ ✓
Euryalus Mecisteus ✓ ✓
Promachus Parthenopaeus ✓ ✓
Sthenelus Capaneus ✓ ✓ ✓
Thersander Polynices / Polinice ✓ ✓ ✓
Polydorus Hippomedon ✓ ✓
Adrastus / Adrastos Polynices ✓
Timeas Polynices ✓
Biantes ✓
Tlesimenes ✓
  1. ↑ La légende d'Œdipe (în franceză). Genève: Slatkine (diff. Paris, H. Champion). .