Emil Omert

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Emil Omert
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Rhön-Grabfeld, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (26 de ani) Modificați la Wikidata
Finta, Dâmbovița, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiucis în luptă Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany (1935–1945).svg Imperiul German[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieaviator[*] Modificați la Wikidata
Activitate
GradulHauptmann[*]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiCrucea de Cavaler al Crucii de Fier
German Cross in Gold[*]  Modificați la Wikidata

Emil Omert (n. , Rhön-Grabfeld, Germania – d. , Finta, Dâmbovița, România) a fost un as al aviației german din cadrul Luftwaffe, care a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cariera aviatică[modificare | modificare sursă]

Omert a revendicat 70 de victorii aeriene în peste 700 de misiuni, printre care 125 de misiuni de bombardament. A revendicat, de asemenea, distrugerea a 25 de avioane la sol. Locotenentul Emil Omert a fost distins la 19 martie 1942 cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier pentru obținerea a 50 de victorii aeriene, recunoscându-i-se vitejia pe câmpul de luptă. A fost ucis pe 24 aprilie 1944 după ce a atacat câteva bombardiere americane cu patru motoare deasupra localității Finta Mare (România). A fost împușcat și ucis de avioanele de luptă americane în timp ce atârna în parașută.[1]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Obermaier 1989, p. 176.
  2. ^ Decretul Regal nr. 2.836 din 11 octombrie 1941 pentru conferirea de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 249 din 20 octombrie 1941, partea I-a, p. 6.420.
  3. ^ Fellgiebel 2000, p. 269.
  4. ^ Patzwall & Scherzer 2001, p. 338.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Fellgiebel, Walther-Peer () [1986]. Die Träger des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939–1945 — Die Inhaber der höchsten Auszeichnung des Zweiten Weltkrieges aller Wehrmachtteile [The Bearers of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939–1945 — The Owners of the Highest Award of the Second World War of all Wehrmacht Branches] (în German). Friedberg, Germany: Podzun-Pallas. ISBN 978-3-7909-0284-6. 
  • Obermaier, Ernst (). Die Ritterkreuzträger der Luftwaffe Jagdflieger 1939 – 1945 [The Knight's Cross Bearers of the Luftwaffe Fighter Force 1939 – 1945] (în German). Mainz, Germany: Verlag Dieter Hoffmann. ISBN 978-3-87341-065-7. 
  • Patzwall, Klaus D.; Scherzer, Veit (). Das Deutsche Kreuz 1941 – 1945 Geschichte und Inhaber Band II [The German Cross 1941 – 1945 History and Recipients Volume 2] (în German). Norderstedt, Germany: Verlag Klaus D. Patzwall. ISBN 978-3-931533-45-8. 
  • Scherzer, Veit (). Die Ritterkreuzträger 1939–1945 Die Inhaber des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939 von Heer, Luftwaffe, Kriegsmarine, Waffen-SS, Volkssturm sowie mit Deutschland verbündeter Streitkräfte nach den Unterlagen des Bundesarchives [The Knight's Cross Bearers 1939–1945 The Holders of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939 by Army, Air Force, Navy, Waffen-SS, Volkssturm and Allied Forces with Germany According to the Documents of the Federal Archives] (în German). Jena, Germany: Scherzers Militaer-Verlag. ISBN 978-3-938845-17-2. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Lideri militari
Predecesor:
Major Siegfried Freytag
Gruppenkommandeur al II./JG 77
29 ianuarie 1944 - 3 aprilie 1944
Succesor:
Major Armin Köhler
Predecesor:
Hauptmann Karl Bresoschek
Gruppenkommandeur al III./JG 77
3 aprilie 1944 - 24 aprilie 1944
Succesor:
Hauptmann Karl Bresoschek