Emil Boșca-Mălin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Emil Boșca-Mălin (n. 1913, Maieru, județul Bistrița-Năsăud - d. 1976) a fost un ziarist, jurist, lingvist și politician român.[1] A scris pentru ziarul Ardealul, pentru Gazeta Transilvaniei și a fost redactor la cotidianul bucureștean Curentul. Emil Boșca-Mălin a fost responsabil cu secțiunea de presă a Partidului Național Țărănesc, fiind numit de către Iuliu Maniu „șef al propagandei și al presei PNȚ”. Datorită convingerilor sale politice, a avut de suferit în perioada comunistă[2], fiind întemnițat în 8 pușcării comuniste, printre care cele din Gherla, Aiud, Oradea, iar în închisoarea din Râmnicu Sărat a fost deținut împreună cu mari personalități politice național-țărăniste de mai tîrziu precum Ion Diaconescu și Corneliu Coposu. A fost arestat la vârsta de 39 de ani, fiind privat de libertate 12 ani, respectiv 18 ani, dacă se ține cont de anii petrecuți în clandestinitate (1946-1952).

Telepatie și hipnoză în închisorile comuniste[3][4] este cartea pe care a scris-o în timpul detenției și publicată abia în anul 1995 (ediție îngrijită de Lazăr Ureche), la editura „Glasul Bucovinei” din Iași. Manuscrisele sale au fost confiscate de Securitate, unele s-au pierdut sau au fost distruse de către regimul comunist iar altele se găsesc în prezent în arhiva CNSAS.[5].

Emil Boșca-Mălin a avut doi fii, Radu și Mircea. S-a stins din viață în anul 1976, fiind înmormîntat la Maieru, locul său de naștere, al cărui cetățean de onoare (post mortem) a devenit în 1995.

Din lucrările sale[modificare | modificare sursă]

1945 - Lupta presei transilvane

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nota biografică „BOȘCA MĂLIN EMIL – SCRIITOR, MEMORIALIST” de pe pagina internet Personalități născute în județul nostru Arhivat în , la Wayback Machine. a Centrului Județean pentru Cultură - Bistrița-Năsăud, pagină accesată pe 22 iulie 2011
  2. ^ Ion Radu Zăgreanu, Cetățenii de onoare ai Năsăudului, Răsunetul, 6 iunie 2009, accesat pe 22 iulie 2011
  3. ^ Emil Boșca-Mălin, Telepatie și hipnoza în închisorile comuniste, Ediție îngrijită de Lazăr Ureche, Editura „Glasul Bucovinei”, Iași, ISBN 973-96800-9-7
  4. ^ Ioan Pop, Cinci întâlniri cu istoria în Rotonda MNLR, Ziarul Financiar, 8 aprilie 2011
  5. ^ Testis Dacicus, 2004, p. 36

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Emil Boșca-Mălin, Corneliu Coposu, Constantin Hagea, Victor Papilian, Plânge Ardealul!... Mărturii de epocă despre Dictatul de la Viena, Ediție îngrijită și note de Mircea Popa și Liviu Hagea, Editura Eikon, Cluj-Napoca. Conține:
  • Emil Boșca-Mălin, „Cluj 1940”
  • Corneliu Coposu, „Ungaria ne cere pământul”
  • Constantin Hagea, „Plânge Ardealul!... Septembrie 1940”
  • Victor Papilian, „Cu steagul înfășurat – amintiri de la evacuarea Clujului”

Legături externe[modificare | modificare sursă]