Sari la conținut

Elisaveta Bagreana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elisaveta Bagreana
Елисавета Багряна

Elisaveta Bagreana
Date personale
Nume la naștereElisaveta Liubomirova Belceva Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Sofia, Principatul Bulgariei[5][6][7] Modificați la Wikidata
Decedată (97 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Sofia, Bulgaria[8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Central din Sofia[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIvan Șapkarev[*][[Ivan Șapkarev (Bulgarian military officer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Bulgaria[9] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
Limbi vorbitelimba bulgară[2][10] Modificați la Wikidata
StudiiIstoriceski fakultet na Sofiiskia universitet[*][[Istoriceski fakultet na Sofiiskia universitet |​]]
Activitatea literară
Limbilimba bulgară  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarneoromantism
PatronajUniversitatea din Sofia  Modificați la Wikidata
Specie literarăPoezie
Note
PremiiErou al Republicii Populare Bulgaria[*]​
Gheorghi Dimitrov (orden)[*][[Gheorghi Dimitrov (orden) (Bulgarian award)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Elisaveta Bagreana (sau Elisabeta Bagriana, în bulgară Елисавета Багряна; n. , Sofia, Principatul Bulgariei – d. , Sofia, Bulgaria), născută Elisaveta Liubomirova Belceva, a fost poetă bulgară. În scrierile sale, a îmbinat într-o formulă neoromantică tradiția folclorică și modernismul. Ca teme predilecte putem menționa: tinerețea, iubirea, panteismul, solitudinea.

A fost laureată a Premiului Dimitrov și nominalizată pentru Premiul Nobel în 1943, 1944, 1945.

Carieră

[modificare | modificare sursă]

În 1915, Elisaveta Liubomirova Belcheva a absolvit Universitatea din Sofia, secția filologie slavă. Se numără printre personalitățile literare ale deceniului 1920-1930, care au reformat criteriile estetice și valorice ale poeziei bulgare. Este vocea feminină cea mai puternică, ce a traversat, prin lunga sa carieră, secolul trecut, vasta sa activitate literară parcurgând diferite etape artistice, teme și genuri literare (literatură pentru copii, piese radiofonice, jurnale de călătorie, recenzii, traduceri). Prin modul de a percepe universul și de a se raporta la el, prin sugestivitatea emotivă și scenografică a imaginarului său poetic proiectat spre întreaga umanitate în armonie cu trăirile individuale, se proclamă ca purtătoare a identității naționale.[11]

Debutează în revista „Gândirea contemporană” (15 mai 1915), cu poemul Cântec de seară, semnat L. Belcheva. Din 1921, publică poezie și traduceri în „Ziarul pentru femei”, semnate Elizabeth B. În 1922, apare în revista „Zlatorog” ciclul de poezii Sud, sub pseudonimul Bagriana.[12]

Membră a Uniunii Scriitorilor Bulgari din aprilie 1924; 1927 - apare primul volum de poezii, Veșnică și Sfântă, ediție de autor, care îi aduce consacrarea; 1931 - publică prima colecție pentru copii „The Rolling Year”.[13]

Traduce din literatura universală (Alphonse Daudet, F.M. Dostoievski, G. Bassani, A. Ahmatova, J. Ritsos, P. Eluard, D. Maksimovich, Victor Tulbure).

Premii:

[modificare | modificare sursă]

1924 - Premiul de poezie acordat de Comitetul literar al Ministerului Educației Publice pentru literatura pentru copii

1925 - Premiul pentru poezie pe anul 1924 al Ministerului Educației Naționale

1969 - Medalia de Aur a Asociației Internaționale a Poeților din Roma

Nominalizată de trei ori pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

Opera

[modificare | modificare sursă]
  • 1927: Veșnică și sfântă ("Večnata i sviatata");
  • 1932: Steaua marinarului ("Zvezda na moriaka");
  • 1936: Inimă omenească ("Sărțe čoveško");
  • 1952: Cinci stele ("Pet zvezdi");
  • 1963: Din țărm în țărm ("Ot breag na breag").

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Elisaveta Bagreana” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  3. 1 2 „Elisaveta Bagriana” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. ↑ „Elisaveta Beltschewa Bagriana” (în germană). FemBio-Datenbank[*]. Wikidata Q61356138. Accesat în .
  5. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Багряна Елисавета (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. ↑ http://www.the-bulgarian-insider.com/bulgaria/InterestingInfo/FamousBulgarians/tabid/521/language/en-US/Default.aspx. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  9. ↑ http://www.worldatlas.com/webimage/countrys/europe/bulgaria/bgfamous.htm. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ↑ „Elisaveta Bagreana”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  11. ↑ Crevedia, Nicolae (). Dunărea lin-argintie.. Semne. p. 126.
  12. ↑ Crevedia, Nicolae (). Dunărea lin-argintie.. Semne. p. 126.
  13. ↑ Crevedia, Nicolae (). Dunărea lin-argintie.. Semne. p. 126.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981
  • Nicolae Crevedia, Dunărea lin-argintie... Antologie de poezie bulgară, București, Editura Semne, 2022, publicată în Colecția Biblioteca Giurgiuveană

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
 Acest articol biografic despre un bulgar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elisaveta_Bagreana&oldid=15545092