Elisabeth Bergner
Elisabeth Bergner | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Elisabeth Ettel |
Născută | [1][2][3][4][5] Drohobîci, Regatul Galiției și Lodomeriei, Austro-Ungaria |
Decedată | (88 de ani)[1][2][3][4][6] Londra, Anglia, Regatul Unit[5] |
Înmormântată | Golders Green Crematorium[*][5] |
Cauza decesului | cauze naturale (cancer) |
Căsătorită cu | Paul Czinner[*] |
Cetățenie | Austria |
Ocupație | actriță de teatru[*] actriță de film |
Limbi vorbite | limba germană[7] |
Alma mater | Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena |
Alte premii | |
Medalia Ernst Reuter[*] (1983) Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*] (1984) Schillerpreis der Stadt Mannheim[*] (1962) | |
Modifică date / text |
Elisabeth Bergner (n. , Drohobîci, Regatul Galiției și Lodomeriei, Austro-Ungaria – d. , Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost o actriță austriacă, evreică originară din Galiția, care a activat în Austria și Germania, iar apoi în exil în Anglia.
A fost mai întâi actriță de teatru și a avut o carieră înfloritoare la Berlin și Paris, înainte de a se muta la Londra pentru a juca în filme. Cel mai cunoscut rol al ei a fost Gemma Jones în Escape Me Never, o piesă scrisă de Margaret Kennedy.[8] Bergner, cunoscut în Europa ca La Bergner, a jucat-o pe Gemma prima dată la Londra și apoi și-a făcut debutul pe Broadway cu acest rol în 1935. Ea l-a repetat mai târziu într-o ecranizare cinematografică a piesei, pentru care a fost nominalizată la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță. În 1943 Bergner a revenit pe Broadway în piesa The Two Mrs. Carrolls, pentru care a obținut Medalia Delia Austrian din partea Drama League.[9]
Viața și cariera
[modificare | modificare sursă]S-a născut sub numele de Elisabeth Ettel în Drogobâci, Austro-Ungaria (azi în Ucraina) ca fiică a Annei Rosa (născută Wagner) și a negustorului Emil Ettel. Ea a crescut într-o familie evreiască laică. Limba ebraică pe care a auzit-o în copilărie a fost asociată cu sărbătorile de Iom Kippur și Pesah și cu prilejul vizitelor ei în Israel ea și-a cerut scuze că nu cunoaște limba.[10][11][12]
Ea a apărut pentru prima dată pe scenă la vârsta de 14 ani și a jucat la Innsbruck, un an mai târziu. Aflată la Viena la vârsta de 16 ani, ea a călătorit în turneu în provinciile austriece și germane provincii cu o companie de teatru shakespearian. A lucrat ca model artistic, pozând pentru sculptorul Wilhelm Lehmbruck, care s-a îndrăgostit de ea. Ea s-a mutat în cele din urmă la München și, mai târziu la Berlin.
În 1923 a debutat în cinematografie, jucând în filmul Der Evangelimann. Ca urmare a ascensiunii nazismului, Bergner s-a mutat la Londra împreună cu regizorul Paul Czinner, cu care s-a căsătorit în 1933. Activitatea ei scenică la Londra a inclus The Boy David (1936) de J. M. Barrie, ultima lui piesă, care a scris-o special pentru ea, și Escape Me Never de Margaret Kennedy. Filmul Ecaterina cea Mare a fost interzis în Germania din cauza politicile rasiale ale guvernului nazist, consemna revista Time pe 26 martie 1934.
Ea a fost nominalizată la Premiu Oscar pentru cea mai bună actriță pentru rolul din Escape Me Never (1935). Ea a repetat rolul Rosalind, pe care-l jucase pe scenă alături de Laurence Olivier (interpretul lui Orlando), în filmul Cum vă place (1936), primul versiune sonoră a filmului inspirat din piesa lui Shakespeare și primul film sonor filmat în Anglia după o piesă de Shakespeare. Miss Bergner jucase anterior acest rol pe scena germană și mai mulți critici au constatat că accentul ei i-a împiedicat să se bucure de film. Ea s-a întors intermitent pe scenă, de exemplu, în rolul titular din piesa Ducesa de Malfi a lui John Webster în 1946.[necesită citare]
În 1973, ea a jucat în filmul nominalizat la Oscar și premiat cu Globul de Aur pentru cel mai bun film într-o limbă străină Der Fußgänger (titlul englez: The Pedestrian). Bergner s-a întors temporar în Germania în 1954, jucând în filme și pe scenă; primăria districtului berlinez Steglitz a numit un parc cu numele ei. În 1980, Austria i-a acordat Crucea de Merit pentru Știință și Artă și în 1982 a fost distinsă cu Premiul Eleonora Duse.
Moartea
[modificare | modificare sursă]Ea s-a mutat mai târziu la Londra, unde a murit de cancer la vârsta de 88 de ani. Rămășițele sale pământești au fost incinerate la Crematoriul Golders Green pe 15 mai 1986. Cenușa ei se află într-un memorial de formă ovală de la West Cloister.[13]
Totul despre Eva
[modificare | modificare sursă]Bergner este considerată de către mai mulți critici ca sursa de inspirație pentru personajul Margo Channing dini filmul clasic Totul despre Eva al lui Joseph L. Mankiewicz. Bergner a avut un incident în viața reală cu o oarecare Eve Harrington atunci când actrița juca în piesa The Two Mrs. Carrolls (1943). Ea a ajutat o tânără actriță, care i-a „preluat” ulterior rolurile din teatru. Bergner a relatat această poveste scriitoarei Mary Orr, care a scris o povestire intitulată „The Wisdom of Eve” (1946) în revista Cosmopolitan pe baza experienței lui Bergner.
În povestirea originală a lui Orr, la fel ca în film, personajul Eve Harrington scapă cu bine și este văzută ultima dată la Hollywood, cu „un contract de o mie de dolari pe săptămână în buzunar”.[necesită citare]
Referințe literare
[modificare | modificare sursă]Se spune că personajul Dora Martin din romanul Mephisto de Klaus Mann este inspirat de Elisabeth Bergner.[14]
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- The Evangelist (1924)
- The Fiddler of Florence (1926)
- Doña Juana (1927)
- Fräulein Else (1929)
- Ariane (1931)
- Dreaming Lips (1932)
- The Rise of Catherine the Great (1934)
- Escape Me Never (1935)
- As You Like It (1936)
- Dreaming Lips (1937)
- Stolen Life (1939)
- 49th Parallel (1941)
- Paris Calling (1941)
- Mihail Strogoff (1970)
- Cry of the Banshee (1970)
- High Society Limited (1982)
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Elisabeth Bergner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Elisabeth Bergner, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Elisabeth Bergner, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c Find a Grave, accesat în
- ^ Elisabeth Bergner, Filmportal.de, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Playbill bio 1943 accessed 12/13/2016
- ^ Inc, Nielsen Business Media (). „Billboard”. Nielsen Business Media, Inc. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|nume=
și|last=
(ajutor) - ^ Ettel background, books.google.ca; accessed 6 martie 2015.
- ^ Bergner profile, books.google.ca; accessed 6 martie 2015.
- ^ Profile, Haaretz.com; accessed 6 martie 2015.
- ^ Profile, jwa.org; accessed 6 martie 2015.
- ^ de Mephisto Arhivat în , la Wayback Machine., Rowohlt.de; accessed 18 May 2015.