Elena Voinescu
| Elena Voinescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1931 Naipu, Giurgiu |
| Decedată | 2013 București |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | arhitectă |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu |
Modifică date / text  | |
Elena Voinescu (n. 1931, Naipu, Giurgiu – d. 2013, București) a fost o arhitectă de origine română, cunoscută în special pentru realizarea corpului nou al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București.[1] În plină epocă de dictatură, a reușit să elaboreze un proiect de o anvergură modernă, cu materiale de calitate, reușind să realizeze la nivel european o clădire reprezentativă pentru acest institut.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A urmat Liceul de Fete „Principesa Elena” din Brașov. Având talent la desen și matematică și o bună vedere în spatiu a decis să urmeze arhitectura.
În perioada 1939 și 1945 a urmat cursurile Facultății de Arhitectura din București.
A prezentat diploma în anul 1946, elaborată sub îndrumarea arhitectului Richard Bordenache.
S-a căsătorit în ultimul an de facultate, iar după primirea diplomei s-a mutat la Brașov.
Elena Voinescu a murit în 2013 la București și este înmormântată la Cimitirul Bellu.[2]
Activitate[modificare | modificare sursă]
În anul 1948 s-a angajat la Trustul Regional de Construcții, fiind singura posibilitate de a lucra într-un departament de proiectare în Brașov.
În 1955, Elena Voinescu s-a mutat la București unde s-a angajat în cadrul Institutului Proiect București (IPB). A lucrat în cadrul institutului 27 de ani până a ieșit la pensie.[1]
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Ateneul Popular din Brașov, actualul Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov;[3]
- Proiect tehnico-economic al unei mari Grădini Zoologice din București, pe terenul cuprins între șoseaua Pantelimon și lacurile Fundeni și Pantelimon - lucrare neexecutată din lipsă de fonduri;
- Proiect pentru adăposturi pentru animale și păsări la Băneasa, actuala Grădină Zoologică;
- 1959 - Pavilionul pentru experimentarea pe animale, a transplantului de organe, în incinta Spitalului Fundeni - proiect în colaborare cu arhitecta Henrieta Delavrancea;
În cadrul atelierului Proiect București condus de arhitectul Tiberiu Ricci, urmat de arhitectul George Mularidis și Paul Focșa, a realizat în calitate de șef de proiect, următoarele lucrări:
- sistematizarea și studiu tehnico-economic pentru Piața Unirii, proiect supervizat de arhitectul Nicolae Nedelescu - lucrare neexecutată;
- Policlinica de la parter și laboratorul de la demisolul blocului de locuințe de la intersecția str. Schitu Măgurele cu Str. Cobălcescu, București - continuare a proiectului arhitectei Cristina Neagu, șef proiect inițial;
- Bloc locuințe, la parter cu magazine și restaurant, în extinderea parterului pe Bulevardul 1 Mai, lângă Piața Domenii, București;
- Sistematizare Calea Griviței între Gara de Nord și Calea Victoriei (proiectul a fost aprobat și a servit la avizarea construcțiilor care s-au realizat în zonă, cuprinzând și străpungerea până la Piața Romană);
- Sistematizare și proiect de execuție pentru zona cuprinsă între Hotel „Nord” și Gara de Nord;
- 1970 - Extinderea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București - ateliere de proiectare, cabinete profesori, sală de gimnastică, bufet studenți, sală de judecată proiecte și o sală mare de expoziție;
- Extindere Liceul „Ion Neculce” - săli de clasă și sală de gimnastică;
- Bloc locuințe la intersecția Bulevardul Dacia cu Str. Cristian Tell;
- Ansamblul de locuințe pe Bulevardul 1 Mai - cuprinde zona între Str. Turda și Piața Victoriei, la Nord-Est cuprinde Bulevardul 1 Mai, Str. Clucerului, Bulevardul Mareșal Alexandru Averescu și Bulevardul 1 Mai, Str. Delavrancea, Parcul Kiseleff;
- Ansamblul de locuințe P+4, cu garaj la subsolul blocurilor, pe Str. Aviator Maior Ștefan Sănătescu;
Distincții[modificare | modificare sursă]
- Locul I - Concurs de arhitectură pentru un spital în comuna Tohanu Vechi - lucrare neexecutată din lipsă de fonduri;
- Locul I - Concursul pentru Ateneul Popular din Brașov, actualul Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov - proiectul i-a fost încredințat în calitate de șef de proiect și de urmărire a execuției lucrărilor. Proiectul ulterior a suferit modificări din punct de vedere estetic (construit într-o manieră modernă a trebuit adaptat la noua arhitectură socialistă) dar și funcțional (transformare din sală de concerte în sală de teatru);
- 1985 - Premiul Uniunii Arhitecților pentru ansamblul de locuințe din zona Bulevardului 1 Mai;[1]
- 2008 - Premiul de excelență „Opera Omnia” în cadrul Anualei de Arhitectură a Municipiului București;[4]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Uniunea Arhitecților din România (). Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri. Simetria. p. 201-216.
- ^ „Deces arh. Elena Voinescu”.
- ^ Constantin Paraschivescu. „Teatrul „Sică Alexandrescu", Brașov – Monografie” (PDF). p. 52.
- ^ Buletin informativ al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România. „Premiile Opera Omnia arh. Elena Voinescu” (PDF). p. 26.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Uniunea Arhitecților din România, Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri, Simetria, 2005