Sari la conținut

Eftimie Ivirul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eftimie Ivirul

Eftimie Athonitul reprezentat pe o frescă
Date personale
Nume la naștereek̕vt̕ime mt̕acmideli Modificați la Wikidata
Născut955 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Georgia Modificați la Wikidata
Decedat1028 (73 de ani)[2][3][1] Modificați la Wikidata
Muntele Athos, Comunitatea Monastică a Muntelui Athos, Grecia Modificați la Wikidata
Părințiioane mt̕acmideli[*][[ioane mt̕acmideli (Georgian monk)|​]] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox Modificați la Wikidata
Ocupațiecălugăr
traducător
filozof
scriitor
caligraf[*]
lider religios[*] Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare13 mai  Modificați la Wikidata
Sfinți

Eftimie Ivirul[4] sau Eftimie Athonitul (în georgiană ექვთიმე ათონელი, transliterat: Ekvtime Atoneli; c. 955-1024) a fost un renumit învățat și filosof georgian, care a devenit ulterior călugăr ortodox la Mănăstirea Iviru de pe Muntele Athos. Este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă, fiind prăznuit pe data de 13 mai.[5]

Eftimie provenea dintr-o familie nobiliară georgiană, etnonimul folosit de bizantini fiind abasgieni.[6] Era fiul comandantului militar Ioane Varaz-vache Chordvaneli (cunoscut ulterior ca Ioan Iviritul) și nepotul generalului Tornikios Eristavi. Eftimie a fost luat în copilărie ca ostatic politic la Constantinopol, a obținut acolo o învățătură înaltă, iar ulterior a fost eliberat la cererea tatălui său.[7] În tinerețea sa, potrivit Patericului atonit, a omorât un evreu care îl batjocorise pe Iisus Hristos, apoi s-a îmbolnăvit foarte grav și, considerând că boala sa era o pedeapsă divină, a devenit călugăr la Mănăstirea Marea Lavră, fondată de Atanasie pe Muntele Athos.[8] Mai târziu a devenit conducătorul mănăstirii georgiene Iviru, care fusese întemeiată de tatăl său în anii 978-980,[9] și a ajuns să fie considerat unul dintre cei mai mari învățați și teologi creștini ortodocși ai epocii sale.[8] Eftimie a devenit apoi stareț al Mănăstirii Iviru de pe Muntele Athos și a condus obștea monahală georgiană timp de paisprezece ani, după care s-a retras din funcție pentru a se concentra asupra traducerii scripturilor în limba georgiană.[7]

Bun cunoscător al limbilor georgiană, greacă și a altor limbi, el a tradus mai multe scrieri religioase și tratate filozofice, printre care și Sfânta Scriptură.[8] Printre lucrările sale majore s-a numărat traducerea sibrdzne balavarisa (Înțelepciunea lui Balahvari), o versiune creștinizată a anumitor episoade din viața lui Buddha Gautama care a devenit foarte populară în Europa Medievală ca povestea lui Varlaam și Ioasaf.[10] La fel de importante au fost traducerile lui Eftimie în limba georgiană a mai multor tratate filosofice, ecleziastice și juridice grecești. Monahii Mănăstirii Iviru l-au supranumit „noul Hrisostom” pentru activitatea sa de tălmăcire a scrierilor religioase în limba georgiană.[8]

A murit în jurul anului 1028[11] (în 1029 potrivit episcopului hagiograf sârb Nicolae Velimirovici[12]) în apropiere de Bizanț, atunci când catârul pe care călărea, speriat de apropierea unui cerșetor, s-a întors brusc și Eftimie a căzut. Moaștele sale sunt îngropate în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Iviru de pe Muntele Athos.[7]

  1. ^ a b „Eftimie Athonitul” (în georgiană). საქართველოს ბიოგრაფიული ლექსიკონი[*]. Wikidata Q58357743. Accesat în . 
  2. ^ Aaron Swartz. „Saint Euthymius the Illuminator” (în engleză). Open Library. OL 924457A. Wikidata Q1201876. Accesat în . 
  3. ^ . p. 115 https://www.google.fr/books/edition/D_orient_en_occident/5-cImwEACAAJ?hl=fr.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Calendar ortodox”, Doxologia – Portal Creștin Ortodox al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, accesat în  
  5. ^ el Ὁ Ὅσιος Εὐθύμιος ὁ Ἀθωνίτης κτήτορας τῆς Ι.Μ. Ἰβήρων. 13 Μαΐου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  6. ^ Elguja Xintʻibiże (). Designations of the Georgians and their etymology. Tʻbilisis Universitetis Gamomcʻemloba. p. 73. ISBN 978-5-511-00775-5. 
  7. ^ a b c „Saint Euthymius the Translator”. www.oca.org. Accesat în . 
  8. ^ a b c d Arhimandritul Ioannikios, Patericul atonit, traducere de Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, p. 79.
  9. ^ Kalistrat Salia (). History of the Georgian nation. Paris: N. Salia. p. 82. 
  10. ^ Kalistrat Salia (). History of the Georgian nation. Paris: N. Salia. p. 83. 
  11. ^ Kalistrat Salia (). History of the Georgian nation. Paris: N. Salia. p. 431. 
  12. ^ Sf. Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, 13 mai, „Pomenirea Sfinților Preacuvioși Ioan, Eftimie, Gheorghie și Gabriel din Mînăstirea Ivirul din Muntele Athos”.

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]