Eftimie Ivirul
| Eftimie Ivirul | |
 Eftimie Athonitul reprezentat pe o frescă | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | ek̕vt̕ime mt̕acmideli  |
| Născut | 955 d.Hr.[1] Georgia |
| Decedat | 1028 (73 de ani)[2][3][1] Muntele Athos, Comunitatea Monastică a Muntelui Athos, Grecia |
| Părinți | ioane mt̕acmideli[*] |
| Religie | creștinism ortodox |
| Ocupație | călugăr traducător filozof scriitor caligraf[*] lider religios[*] |
| Venerație | |
| Sărbătoare | 13 mai |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Eftimie Ivirul[4] sau Eftimie Athonitul (în georgiană ექვთიმე ათონელი, transliterat: Ekvtime Atoneli; c. 955-1024) a fost un renumit învățat și filosof georgian, care a devenit ulterior călugăr ortodox la Mănăstirea Iviru de pe Muntele Athos. Este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă, fiind prăznuit pe data de 13 mai.[5]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Eftimie provenea dintr-o familie nobiliară georgiană, etnonimul folosit de bizantini fiind abasgieni.[6] Era fiul comandantului militar Ioane Varaz-vache Chordvaneli (cunoscut ulterior ca Ioan Iviritul) și nepotul generalului Tornikios Eristavi. Eftimie a fost luat în copilărie ca ostatic politic la Constantinopol, a obținut acolo o învățătură înaltă, iar ulterior a fost eliberat la cererea tatălui său.[7] În tinerețea sa, potrivit Patericului atonit, a omorât un evreu care îl batjocorise pe Iisus Hristos, apoi s-a îmbolnăvit foarte grav și, considerând că boala sa era o pedeapsă divină, a devenit călugăr la Mănăstirea Marea Lavră, fondată de Atanasie pe Muntele Athos.[8] Mai târziu a devenit conducătorul mănăstirii georgiene Iviru, care fusese întemeiată de tatăl său în anii 978-980,[9] și a ajuns să fie considerat unul dintre cei mai mari învățați și teologi creștini ortodocși ai epocii sale.[8] Eftimie a devenit apoi stareț al Mănăstirii Iviru de pe Muntele Athos și a condus obștea monahală georgiană timp de paisprezece ani, după care s-a retras din funcție pentru a se concentra asupra traducerii scripturilor în limba georgiană.[7]
Bun cunoscător al limbilor georgiană, greacă și a altor limbi, el a tradus mai multe scrieri religioase și tratate filozofice, printre care și Sfânta Scriptură.[8] Printre lucrările sale majore s-a numărat traducerea sibrdzne balavarisa (Înțelepciunea lui Balahvari), o versiune creștinizată a anumitor episoade din viața lui Buddha Gautama care a devenit foarte populară în Europa Medievală ca povestea lui Varlaam și Ioasaf.[10] La fel de importante au fost traducerile lui Eftimie în limba georgiană a mai multor tratate filosofice, ecleziastice și juridice grecești. Monahii Mănăstirii Iviru l-au supranumit „noul Hrisostom” pentru activitatea sa de tălmăcire a scrierilor religioase în limba georgiană.[8]
A murit în jurul anului 1028[11] (în 1029 potrivit episcopului hagiograf sârb Nicolae Velimirovici[12]) în apropiere de Bizanț, atunci când catârul pe care călărea, speriat de apropierea unui cerșetor, s-a întors brusc și Eftimie a căzut. Moaștele sale sunt îngropate în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Iviru de pe Muntele Athos.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Eftimie Athonitul” (în georgiană). საქართველოს ბიოგრაფიული ლექსიკონი[*]. Wikidata Q58357743. Accesat în .
- ^ Aaron Swartz. „Saint Euthymius the Illuminator” (în engleză). Open Library. OL 924457A. Wikidata Q1201876. Accesat în .
- ^ . p. 115 https://www.google.fr/books/edition/D_orient_en_occident/5-cImwEACAAJ?hl=fr. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Calendar ortodox”, Doxologia – Portal Creștin Ortodox al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, accesat în
- ^ el Ὁ Ὅσιος Εὐθύμιος ὁ Ἀθωνίτης κτήτορας τῆς Ι.Μ. Ἰβήρων. 13 Μαΐου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
- ^ Elguja Xintʻibiże (). Designations of the Georgians and their etymology. Tʻbilisis Universitetis Gamomcʻemloba. p. 73. ISBN 978-5-511-00775-5.
- ^ a b c „Saint Euthymius the Translator”. www.oca.org. Accesat în .
- ^ a b c d Arhimandritul Ioannikios, Patericul atonit, traducere de Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, p. 79.
- ^ Kalistrat Salia (). History of the Georgian nation. Paris: N. Salia. p. 82.
- ^ Kalistrat Salia (). History of the Georgian nation. Paris: N. Salia. p. 83.
- ^ Kalistrat Salia (). History of the Georgian nation. Paris: N. Salia. p. 431.
- ^ Sf. Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, 13 mai, „Pomenirea Sfinților Preacuvioși Ioan, Eftimie, Gheorghie și Gabriel din Mînăstirea Ivirul din Muntele Athos”.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Theodor Dowling, Sketches of Georgian Church History, Adamant Media Corporation, 9 octombrie 2003, ISBN: 1-4212-2891-2
