Sari la conținut

Edgar Hilsenrath

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edgar Hilsenrath
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Leipzig, Republica de la Weimar[6] Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani)[7][2][1] Modificați la Wikidata
Wittlich, Renania-Palatinat, Germania[8] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipneumonie Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațieromancier[*]
poet
storyteller[*][[storyteller (one who tells stories (not a narrator))|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[9]
limba engleză Modificați la Wikidata
Opere semnificativeNight[*][[Night |​]]
The nazi & the barber[*][[The nazi & the barber |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiAlfred-Döblin-Preis[*][[Alfred-Döblin-Preis (literary award)|​]]
Lion-Feuchtwanger-Preis[*][[Lion-Feuchtwanger-Preis (award)|​]]
Jakob-Wassermann-Literaturpreis[*][[Jakob-Wassermann-Literaturpreis (German language literary award)|​]]
Erewani petakan ​​hamalsarani patvavor doktor[*][[Erewani petakan ​​hamalsarani patvavor doktor |​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Edgar Hilsenrath (n. , Leipzig, Republica de la Weimar – d. , Wittlich, Renania-Palatinat, Germania) a fost un scriitor evreu-german care trăiește în Berlin. Principalele sale lucrări literare sunt Noapte (1964), Nazistul și frizerul (1977) și Povestea gândului de pe urmă (1989).

Edgar Hilsenrath s-a născut la Leipzig (Germania) în 1926. Este unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A fost deportat și trimis în ghetoul-lagăr de la Moghilău (în prezent, în Ucraina). A plecat către Palestina cu unul dintre primele trenuri de refugiați. A trăit apoi în Franța și Statele Unite ale Americii. În prezent, trăiește la Berlin, în Germania. Lucrările sale literare au fost traduse în aproape treizeci de țări. [10]

Siret a fost și rămâne orașul meu preferat. Acest lucru nu poate fi explicat mai bine. Acolo au trăit împreună în prietenie evrei, țigani, ucraineni, români, unguri și nemți... aici, în Bucovina, în acest mic loc din Europa de Est am trăit pentru prima dată liber de amenințarea naziștilor.” (Edgar Hilsenrath)[11]

  • Noapte (Nacht), 1964
  • Der Nazi und der Friseur, 1977
  • Moskauer Orgasmus (Gib acht, Genosse Mandelbaum), 1979
  • Fuck America (Bronskys Geständnis), 1980
  • Zibulsky oder Antenne im Bauch, 1983
  • Sie trommelten mit den Fäusten den Takt, 1983
  • Das Märchen vom letzten Gedanken, 1989 (Povestea gândului de pe urma, Editura Ararat, 2007)
  • Jossel Wassermanns Heimkehr, 1993 (În acest roman, protagonistul își amintește casa și prietenii din Bucovina. Autorul aduce un omagiu culturii evreiești distruse din Europa de est.)[12]
  • Die Abenteuer des Ruben Jablonski, 1997
  • Berlin… Endstation, 2006
  • Premiul Alfred Döblin 1989)
  • Premiul Heinz-Galinski (1992)
  • Premiul Hans-Erich Nossack (1994)
  • Premiul Jakob Wassermann (1996)
  • Premiul Hans Sahl (1998)
  • Premiul Lion Feuchtwanger (2004)
  • Premiul președintelui Republicii Armene (2006)
  • Doctorat onorific al Universității de Stat din Yerevan (2006)
  • Mémorable Prix (2009)
  1. ^ a b Edgar Hilsenrath, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  2. ^ a b Edgar Hilsenrath, Munzinger Personen, accesat în  
  3. ^ Edgar Hilsenrath, Kritisches Lexikon zur deutschsprachigen Gegenwartsliteratur 
  4. ^ Edgar Hilsenrath, Babelio 
  5. ^ „Edgar Hilsenrath”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ „Edgar Hilsenrath”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Ken Kubota, Zum Leben und Werk von Edgar Hilsenrath. Nachruf anlässlich seines Todes am 30. Dezember 2018 (în germană), accesat în  
  8. ^ „Edgar Hilsenrath”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Edgar Hilsenrath in Zuhause nur in der deutschen sprache – eine biographische Selbstauskunft („Acasă doar în limba germană - o dezvăluire autobiografică”), Edgar Hilsenrath: das unerzahlbare erzahlen, ed. Thomas Kraft (Munchen: Piper, 1996, 13).
  12. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]