Sari la conținut

Dytiki Rodos: Ori Attavyros & Akramytis, Techniti Limni Apolakkias Kai Nisides Georgiou, Strongyli, Chtenies & Karavolas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dytiki Rόdos: Όri Attavyros kai Akramýtis, Techniti Limni Apolakkias kai nisides Georgiou, Strongyli, Chtenies kai Karavolas
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaEgeea de Sud
Grecia
Coordonate36°08′02″N 27°47′26″E ({{PAGENAME}}) / 36.133889°N 27.790556°E
Suprafață13.103 ha[1]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000GR4210030  Modificați la Wikidata

Dytiki Rodos: Ori Attavyros & Akramytis, Techniti Limni Apolakkias Kai Nisides Georgiou, Strongyli, Chtenies & Karavolas este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Grecia întinsă pe o suprafață de 13.046,73 ha, integral pe uscat.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Dytiki Rodos: Ori Attavyros & Akramytis, Techniti Limni Apolakkias Kai Nisides Georgiou, Strongyli, Chtenies & Karavolas este situat la coordonatele 36°07′50″N 27°47′35″E / 36.130481°N 27.79307°E ({{PAGENAME}}).

Înființare[modificare | modificare sursă]

Situl Dytiki Rodos: Ori Attavyros & Akramytis, Techniti Limni Apolakkias Kai Nisides Georgiou, Strongyli, Chtenies & Karavolas a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în ianuarie 2008[2] pentru a proteja 67 de specii de animale.[3][4]

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[3] de păsări (67): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), lăstunul mare (Apus apus), stârc cenușiu (Ardea cinerea), șorecarul comun (Buteo buteo), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), bătăuș (Calidris pugnax), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), cristeiul de câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), gușă vânătă (Cyanecula svecica), lăstun de casă (Delichon urbicum), egretă mică (Egretta garzetta), Emberiza caesia, Falco eleonorae, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), piciorong (Himantopus himantopus), rândunică (Hirundo rustica), Hydrocoloeus minutus, stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mâl (Limosa limosa), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), prigoare (Merops apiaster), cormoran mic (Microcarbo pygmaeus), codobatura galbenă (Motacilla flava), Numenius arquata arquata, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), grangur (Oriolus oriolus), vultur pescar (Pandion haliaetus), vrabie negricioasă (Passer hispaniolensis), viespar (Pernis apivorus), Phalacrocorax aristotelis desmarestii, Phalacrocorax carbo sinensis, ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), lăstun de mal (Riparia riparia), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), turturică (Streptopelia turtur), Sylvia ruppeli, Tachymarptis melba, fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 6 specii de păsări.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]