Duminică la ora 6

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Duminica la ora 6)
Duminică la ora 6

Afișul filmului
Titlu originalDuminică la ora 6
Genfilm dramatic
RegizorLucian Pintilie (debut regizoral)
ScenaristIon Mihăileanu
Lucian Pintilie
ProducătorGheorghe Teban (dir. filmului)
StudioStudioul Cinematografic București
DistribuitorRomâniafilm
Director de imagineSergiu Huzum
Operator(i)Gheorghe Iliuț (operator secund)
MontajEugenia Nagy
Suneting. Andrei Papp
MuzicaRadu Căplescu
Scenografiearh. Aureliu Ionescu
CostumeFlorina Tomescu
DistribuțieIrina Petrescu
Dan Nuțu
Premiera10 ianuarie 1966
Durata76 de minute
ȚaraRSR R.S. România
Locul acțiuniiRomânia  Modificați la Wikidata
Limba originalăromână
Disponibil în românăoriginal
Buget3.700.000 lei
Prezență online

Pagina Cinemagia

Duminică la ora 6 este un film dramatic psihologic[1] de dragoste românesc din 1966 regizat de Lucian Pintilie.[2] Scenariul este scris de Ion Mihăileanu (Mordechai Buchman) și Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Dan Nuțu, Graziela Albini,[3] Eugenia Popovici și Constantin Cojocaru.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Povestea filmului are loc în 1940, în România, și prezintă povestea de dragoste dintre un băiat (Radu - Dan Nuțu) și o fată (Anca - Irina Petrescu), studentă la arhitectură. Aceștia se îndrăgostesc fără a ști cu adevărat identitatea celuilalt, după ce se întâlnesc la un bal popular marcat de violențele unui grup de huligani fasciști. Amândoi duc o luptă pe ascuns împotriva fascismului, având o viață palpitantă, dar periculoasă. Destinele lor se întâlnesc doar o secundă numai pentru a se îndepărta din nou, pentru totdeauna.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Filmările au avut loc în perioada 11 ianuarie - 22 mai 1965. Scenele exterioare au fost filmate în București, iar cele interioare în Studiourile Buftea. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.700.000 lei.

Lansare[modificare | modificare sursă]

La Mamaia, în 1966, a primit Premiul special al juriului și Premiul de interpretare feminină (Irina Petrescu). A fost prezentat la 4 martie 1966 la Festival Internacional de Cine de Mar del Plata din Argentina sub denumirea El domingo a las seis unde a câștigat mai multe premii: Premiul special al juriului; Premiul "Opera Prima"; Premiul mișcării de experiment și cinecluburi; Premiul special al criticii; Premiul de interpretare feminină (Irina Petrescu) . În Germania de Vest a avut premiera TV la 4 octombrie 1968 ca Sonntag um 6.[4] În limba italiană denumirea filmului este Domenica alle 6, în engleză Sunday at Six, în poloneză Niedziela o szóstej.[5]

Primire[modificare | modificare sursă]

După premiera peliculei, are loc o „discuție experimentală” la Consiliul Asociației Cineaștilor pe tema pretext a procedeelor și limbajului folosite de realizatori cât și a reacției publicului după prezentarea filmului. Reproșurile aduse filmului sunt politice, acestea vizează în primul rând faptul că «în film nu se vede precis cine pentru ce și de ce luptă (...), filmul nu ne aparține deloc nouă, nici din punctul de vedere al ideii, nici din cel al culorii locale (...), figurile nu sunt reprezentative» (Geo Saizescu, Mihai Iacob, Mircea Drăgan). Opțiunea celor ce au susținut filmul (Iulian Mihu, Mirel Ilieșiu, Manole Marcus, Aurel Miheleș, Ioan Grigorescu, Dumitru Fernoagă) este sintetizată de regizorul Victor Iliu, care conchide: «Prin opțiunea lui formală, filmul reprezintă intrarea cinematografiei noastre în rezonanță cu experiențele și formulele artistice ale cinematografului modern».”[6]

Criticul Alex. Leo Șerban consideră că filmul, deși este făcut la comandă și are de toate („povestea despre lupta ilegaliștilor cu regimul capitalist, în anii 30 - cu comuniști "buni" și oameni ai siguranței "răi"”), totuși, „sigur pe materialul său politic-corect, Pintilie își permite să deturneze, obraznic, mesajul dorit de autorități printr-o manevră extrem de abilă: se inspiră, pentru partea formală a filmului său, din filmele Noului Val francez.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Duminică la ora 6 – Dialog cu scenaristul Ion Mihăileanu (aarc.ro)
  2. ^ Duminică la ora 6 (aarc.ro)
  3. ^ Graziela Albini (istoriafilmuluiromanesc.ro)
  4. ^ Release Info (imdb.com)
  5. ^ Niedziela o szóstej (filmweb.pl)
  6. ^ Bujor T. Râpeanu, Filmat în România
  7. ^ Alex. Leo Șerban - 4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc (Ed. Polirom, 2009)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]