Asociația Cineaștilor din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Asociația Cineaștilor din România, cunoscută între anii 1965 și 1990 mai ales sub acronimul ACIN, a fost o organizație profesională a cineaștilor români a cărei activitate a devenit discontinuă în anul 1990.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1963, din inițiativa unor cineaști ca: Victor Iliu, Ion Popescu Gopo, Mihnea Gheorghiu, Liviu Ciulei, Paul Călinescu, Mircea Drăgan s.a. a fost înființată Asociația Cineaștilor din România. În primăvara anului 1990, cineaștii s-au reunit într-o Adunare generală extraordinară prin care s-a hotărât transformarea Asociației Cineaștilor în Uniunea Cineștilor din România cu statutul și structura actuală. Primul președinte a fost Victor Iliu, urmat de Ion Popescu Gopo, ambii regizori de film și de acad. Mihnea Gheorghiu- scenarist.

Uniunea Cineaștilor din România este o organizație nonguvernamentală, cu personalitate juridică, constituită în vederea protejării activității de creație și profesionale, a intereselor materiale și morale ale cineaștilor din România. Este un organism autonom, excluzând orice ingerință a administrației de stat. Uniunea are 850 de membri (titulari, asociați și membri de onoare români și străini) și este alcătuită din 14 asociații reprezentând profesiile de bază care concurează la realizarea filmului. Uniunea este condusă de un președinte împreună cu doi vicepreședinți și doi secretari, iar asociațiile de către un birou condus de un secretar. Organismele de conducere ale Uniunii sunt: Adunarea generală a cineaștilor, Consiliul și Comitetul Director.

Încă de la înființare Uniunea s-a preocupat de sprijinirea membrilor săi atât din punct de vedere profesional cât și al protecției sociale. Din numeroasele inițiative și activități putem enumera: participarea la elaborarea unor proiecte de legi cum ar fi: Legea privind integrarea cineaștilor în sistemul asigurărilor sociale de stat, Legea timbrului cinematografic, Norme pentru asigurarea asistenței medicale în sistemul ambulatoriu și de spitalizare, acordarea de ajutoare sociale periodice, cât și legile de organizare și funcționare ale Centrului Național al Cinematografiei, Legea dreptului de autor, Legea audiovizualului în România; în paralel, Uniunea s-a ocupat de marcarea marilor momente aniversare ale cinematografului mondial și național, valorificarea și promovarea creației cinematografice românești prin premii, organizarea de sesiuni academice și profesionale, sprijinirea învățământului superior de film și televiziune, emisia de medalii jubiliare și lansarea unui program editorial de cărți dedicate unor personalități ale filmului românesc.

Uniunea Cineaștilor din România dispune de o sală de cinematograf utilată cu aparatură performantă - cinema Studio- ce ocupă un loc însemnat în circuitul național de exploatare a filmului și în care cineaștii noștri au posibilitatea să-și prezinte filmele în premieră sau avanpremieră. De asemenea, aici au loc gale ale filmelor străine și alte manifestări cinematografice, dintre care cel mai important rămâne Festivalul Filmului European - prilejuit de anivesarea anuală a Zilei Europei - 9 Mai. Uniunea a vegheat ca repertoriul comercial al acestui cinematograf să aibă un caracter pronunțat cultural, cu o deschidere accentuată către tineret și în special cel studios. Uniunea Cineaștilor din România face parte din Alianța Națională a Uniunilor de Creatori, constituită din Uniunea Arhitecților, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Teatrală din România[1].

Funcții[modificare | modificare sursă]

Premiile ACIN[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]