Douăzeci și cinci de mii de lei (monedă românească)

Douăzeci și cinci de mii

România
Valoare	25.000 lei românești
Masa	12,5 g
Diametru	32 mm
Grosime	2 mm
Muchie	inscripționată: NIHIL ×× SINE ×× DEO ⇁∙↽
Anii de batere	1946
Avers
Gravor	H. IONESCU
Revers
Data design	1945/1946

Douăzeci și cinci de mii de lei a fost cea a doua cea mai mare valoare nominală a unei monede emise vreodată în România. A fost bătută doar în 1946, pentru a marca sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial din anul precedent.

Monedă de 25.000 de lei din 1946

Avea 32 mm diametru, 12,5 g, o grosime de 2 mm și fost realizată din 70% argint și 30% cupru. Aversul prezenta portretul regelui Mihai I al României cu inscripția MIHAI I REGELE ROMANILOR și a fost realizat de gravorul Haralambie Ionescu, al cărui nume se găsea sub portret notat ca H. IONESCU. Reversul prezenta, în partea superioară, numele țării, ROMANIA, în centru și centru-dreapta valoarea nominală, 25000 LEI, în centru-stânga Stema mică a Regatului României, iar în partea inferioară se găseau ramuri de măslin. Pe muchie se găsea incripționată deviza Regatului României, NIHIL ×× SINE ×× DEO ⇁∙↽. În ceea ce privește inscripția de pe muchie, aceasta diferă de la speciment la speciment, începând din puncte diferite. În plus, scrisul poate fi orientat fie către avers, fie către revers, în funcție de monedă. Moneda a avut un tiraj de 2.372.600 de exemplare, realizate la Monetăria din București.

O parte din argintul folosit în baterea monedei a provenit din topirea vechilor monede de 200 de lei din 1942.

Moneda a început să fie retrasă din circulație începând cu 1 mai 1947 și a avut putere circulatorie până la 31 mai 1947. Ulterior, a fost acceptată doar pentru plata impozitelor până la data de 30 iunie 1947.