Dosarul „Nana”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Dosarul „Nana” este un caz cu suspiciuni de corupție aflat încă în curs de anchetă în România începând cu anul 2014. El privește un transfer a aproape 2.000 de hectare, în cursul procesului de reconstituire a dreptului de proprietate al persoanelor deposedate în timpul colectivizării comuniste și al urmașilor lor în comuna Nana.[1] În cadrul acestui caz, procurorii au formulat acuzații de conflicte de interese, abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată împotriva unor persoane care s-au ocupat.[2]

Guvernul României a sesizat Direcția Națională Anticorupție în privința transferului unui teren ceva mai mic de 2000 de hectare aflat în administrarea Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Agrcolă Fundulea.[3] În 2007, aceste terenuri au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al orașului Fundulea și al altor subunități administrative din județul Călărași în vederea retrocedării.

O parte dintre aceste terenuri au ajuns să fie consolidate într-o proprietate achiziționată 6 ani mai târziu de familiei Băsescu.[4]

Evenimentele vizate[modificare | modificare sursă]

Pentru perioada de după mandatul său prezidențial, Traian Băsescu dorea să se ocupe de afaceri cu agricultură, unde căuta să dețină o fermă cu teren arabil și livadă.[5] Problema în România la acea dată era fărâmițarea proprietății funciare, ceea ce făcea dificilă găsirea de terenuri consolidate.

Băsescu a profitat pe de o parte de faptul că la acea dată terenurile agricole din România aveau prețuri relativ scăzute,[6] și de faptul că, deși el nu era eligibil pentru un credit ipotecar, fiica sa, Ioana, care activa ca notar și avea venituri mai consistente, era.[7] Un teren consolidat și de vânzare a fost găsit în proprietatea firmei Berfige SRL, o mică firmă bucureșteană prin care familia italiană Bertola făcea afaceri imobiliare, achiziționând multiple terenuri agricole și consolidându-le în proprietăți unice pe care le putea vinde la prețuri mai favorabile.[8]

Astfel, Ioana Băsescu a contractat un credit bancar la CEC Bank și în septembrie 2013 a cumpărat respectivul teren aflat pe teritoriul comunei Nana din județul Călărași, la est de București,[9] teren consolidat de familia Bertola din mici proprietăți rezultate în urma dizolvării Întreprinderii Agricole de Stat (IAS) Buciumeni.[10]

Ancheta[modificare | modificare sursă]

La solicitarea parlamentarilor de la Partidul Social Democrat,[11] Parlamentul a deschis o anchetă parlamentară, care să verifice tranzacțiile cu terenuri din respectiva comună. Aceasta a relevat că Adrian Rădulescu, consilier al președintelui, a transmis unele documente legate de proprietatea de la Nana autorităților locale din comună.[12]

La scurt timp însă, comisia parlamentară de anchetă s-a dizolvat, deoarece o anchetă pe aceeași temă a fost demarată de Parchetul General.[13] În această anchetă, sunt vizate o serie de persoane care, sub autoritatea Consiliului Județean Călărași, au făcut transferul unor suprafețe de teren din proprietatea publică a Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Agrcolă Fundulea în vederea reconstituirii dreptului la proprietate al unor proprietarilor de drept sau a urmașilor celor care își pierduseră terenurile în timpul colectivizării comuniste.[14] Parchetul susține că suspecții din dosar au efectuat retrocedări în conflict de interese și că au favorizat apropiați ai lor în cursul reconstituirii dreptului la proprietate.[15]

În 5 mai 2015, Parchetul General a finalizat rechizitoriul privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, conflict de fals inte­lectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu, spălare de bani și fals în declarații, după ce, cu un an înainte, Corpul de Control al Guvernului Ponta a sesizat procuratura în legătură cu legalitatea retrocedărilor de terenuri agricole amplasate pe raza localității Nana, județul Călărași și a sesizat Tribunalul Călărași care a amânat, până în prezent, 34 de termene de judecată.[16]

Prejudiciul calculat de procurori în acest dosar privește nu doar terenurile care au ajuns la Ioana Băsescu, ci suprafețe mult mai mari de teren. Conform unei expertize tehnice întocmite în 7 iulie 2014, valoarea prejudiciului se ridica, la data producerii lui, la 3.204.558,83 lei, valoare actualizată în același an la 6.565.831 de lei.[16]

Situația terenurilor[modificare | modificare sursă]

Până în 2016, Traian Băsescu își pusese deoparte planurile de retragere din viața politică și, din calitatea de președinte de onoare al PMP, a candidat și a obținut un mandat de senator de București.[17] Terenul achiziționat de Ioana Băsescu fusese oricum încă de la achiziționare arendat societății SC AgroGreen Nana SRL, asociație agricolă din comună, controlată de Elena Udrea.[18]

În prezent, 735 de hectare din terenul retrocedat în 2007 (inclusiv cel achiziționat de Ioana Băsescu pentru tatăl ei) a fost pus sub sechestru, măsura fiind decisă de Parchetul General pe 16 februarie 2015, în dosarul în care procurorii Parchetului General cercetează retrocedarea respectivelor suprafețe.[19]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Surprizele politice din dosarul Nana - Romania Libera”. RomaniaLibera.ro. 
  2. ^ „Parchetul General a început urmărirea penală în dosarul „Nana". adevarul.ro. 
  3. ^ „Dosarul terenurilor din Fundulea, la DNA. Guvernul: 2.000 de hectare, trecute ilegal în proprietate privată”. digi24.ro. 
  4. ^ „Urmărire penală în Dosarul Nana, pentru conflict de interese și fals”. digi24.ro. 
  5. ^ Gabriel Razi (), „Ziarul Financiar a făcut business-plan-ul pentru ferma de vis a lui Traian Băsescu. Care este investiția necesară și ce rulaje anuale poate genera afacerea?”, Ziarul financiar, accesat în  
  6. ^ Gabriel Razi (), „Președintele dă semnalul polarizării în agricultură: 11.600 ferme cu peste 100 ha au jumătate din terenurile agricole”, Ziarul financiar, accesat în  
  7. ^ I. C. (), „Notariatul care a legalizat cumpararea terenului din Calarasi de catre Ioana Basescu, verificat de Uniunea Nationala a Notarilor - Esential”, HotNews.ro, accesat în  
  8. ^ Adina Vlad (), „De la cine a cumpărat Ioana Băsescu terenul de 290 de hectare de la Nana: o firmă de apartament, fără niciun angajat, controlată de o familie de italieni”, Adevărul, accesat în  
  9. ^ „Ioana Basescu a cumparat 300 hectare teren agricol in zona localitatii Nana. Adrian Radulescu, consilier prezidential: Ioana a vrut sa cumpere un teren si i-am spus e foarte bun. A fost luat prin credit bancar”. 
  10. ^ Gabriel Razi (), „Reportaj ZF din Nana, comuna unde Băsescu a intrat în agricultură: „Aici e capăt de linie. Mai toți fac naveta la București să fie paznici, restul așteaptă în poartă pensia și alocațiile", Ziarul financiar, accesat în  
  11. ^ Luminita Pirvu (), „PSD vrea comisie de ancheta in Parlament pentru verificarea terenurilor Ioanei Basescu - Politic”, HotNews.ro, accesat în  
  12. ^ „Comisia Călărași. Terenul din Nana ar fi fost înregistrat de consilierul prezidențial Adrian Rădulescu”, Digi24, , accesat în  
  13. ^ I. C. (), „Comisia Nana si-a incetat activitatea - Politic”, HotNews.ro, accesat în  
  14. ^ Cornel Nistorescu (), „Ioana și Traian Băsescu pierd moșia Nana, plătesc creditul la CEC Bank și încurcă proprietățile țăranilor”, Cotidianul, accesat în  
  15. ^ Ion Alexandru (), „Dosarul moșiei Băsescu prinde rădăcini la Tribunalul Călărași”, Jurnalul Național, accesat în  
  16. ^ a b „Dosarul moșiei Băsescu prinde rădăcini la Tribunalul Călărași”. 
  17. ^ „Traian Băsescu nu mai e șef pe moșia de la Nana, dar încasează în medie 10.000 de lei pe lună ca fost președinte”. 
  18. ^ Anca Simina (), „Noile afaceri ale Elenei Udrea: orezărie la Nana, lângă ferma președintelui, și spa la Boghiș, alături de Lia Stanca, fosta soție a „generalului lui Băsescu", Gândul, accesat în  
  19. ^ Ondine Ghergut (), „Băsescu poate rămâne fără moșia de la Nana? Parchetul a pus sechestru. Acuzațiile: retrocedări prin abuz în serviciu”, România liberă, accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]