Sari la conținut

Dmitri Peskov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dmitri Peskov
Dmitri Peskov
Dmitri Peskov ()
Date personale
Născut (58 de ani) Modificați la Wikidata
Moscova, URSS Modificați la Wikidata
PărințiSerghei Nikolaevici Peskov[*][[Serghei Nikolaevici Peskov (diplomat rus)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuTatiana Navka (din )
Anastasia Budyonnaya[*][[Anastasia Budyonnaya (First wife of Dmitry Peskov)|​]] ()
Ekaterina Vladimirovna Soloținskaia[*][[Ekaterina Vladimirovna Soloținskaia |​]] () Modificați la Wikidata
Număr de copii3
5 Modificați la Wikidata
CopiiNikolai Dmitrievici Peskov-Cioulz[*][[Nikolai Dmitrievici Peskov-Cioulz (Russian army veteran)|​]]
Elizaveta Dmitrievna Peskova[*][[Elizaveta Dmitrievna Peskova (daughter of Vladimir Putin's spokesman, Dmitry Peskov)|​]]
Mihail Dmitrievici Peskov[*][[Mihail Dmitrievici Peskov (son of Dmitry Peskov)|​]]
Deni Peskov[*][[Deni Peskov |​]]
Nadejda Dmitrievna Peskova[*][[Nadejda Dmitrievna Peskova |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Sovietică
 Rusia Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Rusă Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiterusă
turcă[1]
arabă
engleză Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuRusia  Modificați la Wikidata
Alma materInstitut stran Azii i Afriki[*][[Institut stran Azii i Afriki (academic institution under Moscow State University)|​]]
Universitatea de Stat din Moscova  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul de Onoare
Ordinul Prieteniei[*]​
Order of Manas, 3rd class[*][[Order of Manas, 3rd class |​]]
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Comandant[*]​
Ordinul Insigna de Onoare  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Peskov cu președintele rus Vladimir Putin și președintele turc Ahmet Necdet Sezer, 7 septembrie 2000.

Dmitri Sergheevici Peskov (rusă Дмитрий Сергеевич Песков; n. , Moscova, URSS) este un diplomat rus, purtător de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin din 2012.[2]

Invazia rusă a Ucrainei

[modificare | modificare sursă]
Clădire rezidențială în Borodianka (Regiunea Kiev) după bombardamentul rusesc asupra Borodianka în martie 2022. Peskov a susținut că „trupele rusești nu efectuează niciun atac împotriva infrastructurii civile și a zonelor rezidențiale”.[3]
Peskov cu Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un la Phenian, Coreea de Nord, 19 iunie 2024
Putin, Peskov și președintele brazilian Lula da Silva în timpul sărbătorilor de Ziua Victoriei la Moscova, pe 9 mai 2025.

În noiembrie 2021, Peskov a negat acuzațiile conform cărora Rusia se pregătea pentru o posibilă invazie a Ucrainei. În ianuarie 2022, Peskov a acuzat Statele Unite că „instigă tensiuni” în jurul Ucrainei. La 1 martie 2022, în timpul unei conferințe telefonice cu reporterii, Peskov nu a dorit să comenteze victimele militare rusești. El a insistat că „trupele rusești nu efectuează niciun atac împotriva infrastructurii civile și a zonelor rezidențiale”.[4][5][6]

Peskov i-a denunțat pe rușii care se opun războiului drept „trădători”. Pe 27 martie 2022, Peskov a susținut că armata rusă care invadează Ucraina nu viza civilii sau infrastructura civilă, ci doar infrastructura militară, sugerând că orașele ucrainene precum Mariupol au fost distruse chiar de ucraineni și că civilii uciși din acel oraș au fost uciși de alți „naziști” ucraineni. În același interviu, Peskov a spus despre utilizarea armelor nucleare: „... orice rezultat al operațiunii, desigur, nu este un motiv pentru utilizarea unei arme nucleare. Avem un concept de securitate care prevede foarte clar că numai atunci când există o amenințare la adresa existenței statului în țara noastră, putem folosi și vom folosi efectiv arme nucleare ... Existența statului și operațiunea militară specială din Ucraina nu au nicio legătură una cu cealaltă. ... A existat o parte din declarația [lui Putin] care avertiza diferite state să nu se amestece ... și cred că toată lumea înțelege ce a vrut să spună. ... Nimeni nu se gândește la utilizarea, nici măcar la ideea de a utiliza arme nucleare.”[7]

La începutul lunii aprilie 2022, el a declarat că războiul împotriva Ucrainei era necesar deoarece Ucraina fusese un „centru anti-rus” încă din 2014. Peskov a negat că soldații ruși ar fi responsabili pentru masacrul de la Bucha, spunând că întreaga situație din Bucha a fost o „insinuare bine pusă în scenă”. Pe 2 august 2022, Peskov a declarat că vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan a dus la o „creștere a tensiunii” în regiune și a acuzat Statele Unite că au ales „calea confruntării”, adăugând: „Dorim să subliniem încă o dată că suntem absolut solidari cu China, atitudinea sa față de această problemă este de înțeles și absolut justificată”.[8][9]

Pe 13 septembrie 2022, Peskov a declarat că nu există planuri de a anunța o mobilizare totală sau parțială în Rusia. Pe 21 septembrie 2022, Vladimir Putin a anunțat o mobilizare militară parțială. Peskov a refuzat să nege relatările conform cărora unor protestatari antirăzboi li s-au înmânat documente de recrutare. El a menționat că înmânarea citațiilor deținuților nu contravine legii.[10][11] La 30 septembrie 2022, Rusia a susținut că a anexat patru regiuni ale Ucrainei în urma unor referendumuri contestate care ar fi indicat că marea majoritate a populației de acolo dorea ca regiunile să devină teritoriu rusesc. La 3 octombrie 2022, Peskov a declarat că granițele a două dintre regiuni, și anume Herson și Zaporijia, nu au fost încă stabilite, dar Rusia se va „consulta cu oamenii care locuiesc în aceste regiuni”.[12]

Pe 26 octombrie 2022, Peskov a declarat, fără a furniza dovezi, că Ucraina plănuia un act de sabotaj terorist folosind o „bombă murdară” - sau un explozibil care conține deșeuri radioactive. În noiembrie 2022, el a negat că armata rusă ataca infrastructura civilă din Ucraina. Potrivit lui Peskov, armata rusă atacă doar ținte care sunt conectate direct sau indirect la potențialul militar.[13][14]

La începutul lunii decembrie 2022, Peskov a negat că guvernul rus plănuia un nou val de mobilizare. La sfârșitul lunii decembrie 2022, el a declarat că orice plan de pace pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean nu putea decât să pornească de la recunoașterea de către Ucraina a suveranității Rusiei asupra regiunilor pe care le-a anexat ilegal din Ucraina în septembrie 2022. Peskov a spus că, din cauza rezistenței armatei ucrainene și a sprijinului militar occidental acordat Ucrainei, „suferința poporului ucrainean va continua mai mult decât ar fi putut”.[15][16]

În ianuarie 2023, Peskov a declarat că „în prezent nu există nicio perspectivă pentru mijloace diplomatice de soluționare a situației din jurul Ucrainei”. În martie 2023, după ce a fost prezentată propunerea de pace chineză, el a spus că „am acordat multă atenție planului prietenilor noștri chinezi”, dar noile „realități teritoriale nu au putut fi ignorate”, deoarece aceste realități au devenit „un factor intern” (pentru Rusia). Peskov a respins apoi propunerea de pace chineză, spunând că „deocamdată, nu vedem nicio condiție necesară pentru a duce întreaga această poveste spre pace”. În aceeași lună, Ministerul Apărării rus a confirmat responsabilitatea sa pentru atacul aerian asupra clădirilor rezidențiale de la Dnipro, care a ucis peste 40 de civili. Cu toate acestea, Peskov a declarat că forțele ruse nu atacă niciodată clădirile rezidențiale și că clădirea rezidențială s-a prăbușit probabil din cauza unui contraatac al apărării aeriene ucrainene. [17][18][19][20]

La 14 martie 2023, Peskov a declarat despre posibilele discuții de pace dintre Rusia și Ucraina: „Trebuie să ne atingem obiectivele. În acest moment, acest lucru este posibil doar prin mijloace militare, datorită poziției actuale a regimului de la Kiev.” El a numit mandatul de arestare al CPI pe numele lui Vladimir Putin „scandalos și inacceptabil” și a spus că Rusia nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale. Pe 4 mai 2023, Peskov a susținut, fără dovezi, că Statele Unite se află în spatele presupusului atac cu drone asupra Kremlinului, spunând că „Știm foarte bine că deciziile cu privire la astfel de acțiuni, cu privire la astfel de atacuri teroriste, nu sunt luate la Kiev, ci la Washington”.[21][22][23][24]

Într-o declarație acordată canalului de televiziune bosniac ATV, Peskov a susținut că Rusia nu a putut învinge Ucraina din cauza preocupării umanitare a Rusiei pentru conservarea orașelor ucrainene și a vieților omenești. El a declarat pentru ATV că armata rusă a fost „atât de lentă” în a câștiga deoarece „Nu purtăm un război... Căutăm să păstrăm infrastructura; căutăm să păstrăm vieți omenești”. El a susținut că obiectivele „operațiunii militare speciale” au fost „parțial realizate”, dar sarcinile „legate de protejarea locuitorilor din Donbas” sunt departe de a fi finalizate. În iunie 2023, o delegație din Africa a vizitat Ucraina și Rusia pentru a cere pace, dar Putin a respins planul de pace al delegației bazat pe acceptarea frontierelor Ucrainei recunoscute la nivel internațional. Peskov a spus că a fost dificil să se pună în aplicare planul de pace african.[25][26][27][28][29]

Într-un interviu The New York Times din 6 august 2023, Peskov a declarat că Rusia nu a căutat să anexeze mai multe teritorii în Ucraina și că „vrem doar să controlăm toate teritoriile pe care le-am înscris acum în constituția noastră ca fiind ale noastre”. De asemenea, el a declarat că „alegerile noastre prezidențiale nu sunt cu adevărat democrație, ci o birocrație costisitoare. Domnul Putin va fi reales anul viitor cu peste 90% din voturi”.[30][31]

Pe 2 noiembrie 2023, Peskov a declarat că războiul din Ucraina „nu se află într-un impas” și că trupele rusești vor continua să lupte, spunând că „toate obiectivele stabilite ar trebui îndeplinite”.[32]

Pe 22 martie 2024, Peskov a recunoscut că „ De jure este o operațiune militară specială. Dar de facto s-a transformat într-un război”. Potrivit OVD-Info, cel puțin 900 de persoane au fost condamnate de la începutul conflictului de către Rusia pentru opoziția față de acesta.

La 22 aprilie 2024, după ce Legea privind creditele suplimentare pentru securitate ale Ucrainei din 2024 a fost adoptată de Camera Reprezentanților SUA cu o marjă de 311 voturi la 112, Peskov a remarcat legislația care autoriza confiscarea rezervelor rusești înghețate drept „nimic mai puțin decât demolarea tuturor fundamentelor sistemului economic” și „un atac asupra proprietății statului, a activelor statului și a proprietății private”.[33]

În iulie 2024, Putin a avertizat asupra unei crize a rachetelor în stilul Războiului Rece și a amenințat că va desfășura rachete cu rază lungă de acțiune la o distanță de izbire de Occident, după ce Statele Unite și-au anunțat intenția de a desfășura rachete cu rază lungă de acțiune în Germania începând cu 2026. Peskov a declarat: „Facem pași consecvenți către Războiul Rece”. [34][35][36]

În august 2024, în timp ce Rusia se confrunta cu invazia ucraineană a regiunii Kursk, Peskov a plecat în vacanță de vară și nu a putut fi contactat pentru a răspunde la întrebări despre evoluțiile din Kursk.[37]

În decembrie 2024, Peskov a respins afirmația lui Donald Trump conform căreia Rusia a suferit peste 600.000 de victime în războiul cu Ucraina, spunând că „pierderile Ucrainei sunt de nenumărate ori mai mari decât cele ale Rusiei”. În iulie 2025, Peskov a minimalizat criticile lui Trump la adresa lui Putin pentru respingerea unui armistițiu în Ucraina.[38][39]

În septembrie 2025, Peskov a respins afirmația lui Trump conform căreia Rusia este un tigru de hârtie. Peskov a susținut că avansul lent al trupelor rusești în Ucraina a fost deliberat pentru a minimiza pierderile rusești.[40]

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

În 1988, Peskov s-a căsătorit cu Anastasia Budyonnaya, nepoata comandantului militar sovietic Semion Budionnîi. Fiul lor, Nikolai Peskov (născut în 1990), le-a spus farsorilor, care s-au prefăcut a fi ofițeri de recrutare, că nu are nicio intenție să intre în război pentru că este „domnul Peskov” și că va rezolva problema „la un alt nivel”. Acesta este fost recrut în Forțele Strategice de Rachete ale Rusiei, și se pare că a servit în Grupul Wagner, deși mașina sa Tesla Model X a fost prinsă în mod repetat încălcând limitele de viteză la Moscova, în același timp în care se presupune că servea pe frontul de război din Ucraina.[41][42]

A doua soție a lui Peskov a fost Ekaterina Solotsynskaya cu care au avut doi fii (unul locuind la Paris) și o fiică. Fiica lor, Elizaveta „Liza” Peskova (născută în 1998), este asistentă a lui Aymeric Chauprade, membru francez al Parlamentului European, de extremă dreapta. După invazia rusă a Ucrainei din 2022, Elizaveta a postat pe pagina sa de Instagram mesajul „nu războiului” și l-a șters la scurt timp după aceea. Peskova deține o companie în Rusia numită „Centrum Moscova”, ale cărei venituri au crescut de 70 de ori pentru anul fiscal 2022, Elizaveta câștigând un record de 137 de milioane de ruble. Aceasta este de 70 de ori nivelul veniturilor din anul precedent.[43][44][45][46]

În august 2014, Peskov a avut o fiică, Nadya, cu campioana olimpică la dansatoare pe gheață Tatiana Navka. Cei doi s-au logodit în iulie 2015 și s-au căsătorit pe 1 august 2015, după ce a finalizat divorțul de a doua sa soție.[47][48][49]

Soția lui Peskov deține proprietăți imobiliare în valoare de peste 10 milioane de dolari. Ea conduce două companii care au contracte cu statul rus. Înființată în ianuarie 2014, înregistrată în Insulele Virgine Britanice (BVI) și deținută efectiv de Navka, Carina Global Assets deținea active de peste 1 milion de dolari, inclusiv un apartament, și a fost lichidată în noiembrie 2015. În timpul nunții sale din 2015, Peskov a fost fotografiat purtând un ceas exclusivist Richard Mille în valoare de 670.000 de dolari americani, venit mai mare decât venitul declarat al lui Peskov pentru toți anii săi de serviciu ca angajat al statului. Când acest fapt a fost descoperit, a provocat o reacție în mass-media, iar Peskov a răspuns că Navka plătise pentru ceas. Alexei Navalnîi a declarat pe 17 august că Peskov a fost recent în vacanță cu noua sa soție în largul coastei insulei italiene Sardinia, pe un iaht de 350.000 de euro pe săptămână, numit Maltese Falcon.[50][51][52][53][54]

În 2022, în legătură cu invazia rusă a Ucrainei, Peskov, soția sa,Tatiana Navka , și doi dintre copiii săi, Nikolay Peskov și Elizaveta Peskova, au fost sancționatți de către Uniunea Europeană, Statele Unite, Australia și Regatul Unit.[55][56][57][58][59][60][61][62]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ http://www.milliyet.com.tr/en-guzel-gunlerim-turkiye-de-gecti-gundem-1946457/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ „Лица ∙ Справочник ∙ Президент России”. kremlin.ru (în rusă). Accesat în .
  3. ↑ „Kremlin denies striking civilian targets in Ukraine, despite evidence”. The Times of Israel. Associated Press. .
  4. ↑ „U.S. 'Escalating' Russia-Ukraine Tensions by Arming Kiev – Kremlin”. The Moscow Times. .
  5. ↑ „Kremlin denies striking civilian targets in Ukraine, despite evidence”. The Times of Israel. Associated Press. .
  6. ↑ „Ukraine urges calm, saying situation 'under control' and Russian invasion not imminent”. ABC. .
  7. ↑ Putin's spokesman Dmitry Peskov on Ukraine and the West: 'Don't push us into the corner' (în engleză), , accesat în
  8. ↑ Culbertson, Alix (). „Ukraine war: Putin's spokesman Dmitry Peskov denies war crimes but admits 'significant' Russian losses”. Sky News.
  9. ↑ „China Has Right to Take Measures to Protect 'Sovereignty': Moscow”. The Moscow Times. AFP. .
  10. ↑ „Anti-war protesters in Russia reportedly handed draft papers”. Al Jazeera. .
  11. ↑ „Kremlin Spokesman Says No Mobilization Despite Ukrainian Counteroffensive Success”. Radio Free Europe/Radio Liberty. .
  12. ↑ „Russia Says Annexed Zones' Borders Not Set as Ukraine Gains”. Bloomberg. .
  13. ↑ „Russia tells China, India Ukraine planning 'dirty bomb' attack”. The Times of India. .
  14. ↑ „Russia denies hitting civilian infrastructure in Ukraine”. Anadolu Agency. .
  15. ↑ „Kremlin warns of a 'long' war after Biden offers more support on Zelensky's visit to US”. CNN. .[nefuncțională – arhivă]
  16. ↑ „Peskov denied that Russia had a plan for a new wave of mobilization”. Meduza. .
  17. ↑ „There are currently no prospects for diplomatic solution to situation around Ukraine, - Peskov”. Censor.NET. .
  18. ↑ „"Цель удара достигнута". Минобороны России подтвердило ракетные удары по Украине 14 января, в результате которых погибли более 20 человек”. The Insider (în rusă). Arhivat din original la .
  19. ↑ „Kremlin, on China Plan, Says No Conditions for Peace 'At the Moment' in Ukraine”. The Moscow Times. .
  20. ↑ „Kremlin refutes accusations of missile attack on apartment block in Dnepropetrovsk”. TASS news agency (în English). .
  21. ↑ Michaels, Daniel; Coles, Isabel; Bravin, Jess (). „Russia's Vladimir Putin Faces Arrest Warrant by International Court”. The Wall Street Journal. Arhivat din original la .
  22. ↑ Pavlova, Uliana (). „Kremlin calls ICC decision "outrageous and unacceptable"”. CNN. Arhivat din original la .
  23. ↑ „Kremlin: for Now, Goals in Ukraine Can Only Be Achieved by Military Force”. U.S. News. Reuters. .
  24. ↑ „Kremlin 'lying' about U.S. involvement in Moscow drone strikes, officials say”. Politico. .
  25. ↑ „Putin rebuts key elements of African peace plan for Ukraine”. Reuters. .
  26. ↑ „Putin's spokesman said goals of Ukraine invasion 'partially achieved' but far from complete”. Meduza. .
  27. ↑ „Kremlin Acknowledges Waging 'Difficult' Campaign in Ukraine”. The Moscow Times. .
  28. ↑ „No, Mr. Peskov, Russia Did Not Invade Ukraine to 'Preserve Infrastructure and Human Lives'”. Polygraph.info. .
  29. ↑ „South Africa's Ramaphosa tells Vladimir Putin to stop war in Ukraine as African delegation arrives in Moscow to plead for peace”. Sky News. .
  30. ↑ „Kremlin Spokesman Claims Putin Will Easily Win Reelection Next Year”. Radio Free Europe/Radio Liberty. .
  31. ↑ „Kremlin spokesman says Putin will be re-elected with over 90 percent of the vote, later clarifies this was his personal opinion”. Meduza. .
  32. ↑ „Russia Denies Ukraine Conflict At 'Stalemate'”. Barron's. AFP. .
  33. ↑ „Roll Call 151 Roll Call 151, Bill Number: H. R. 8035, 118th Congress, 2nd Session”. .
  34. ↑ „A new arms race in Europe? US long-range weapons in Germany”. Deutsche Welle. .
  35. ↑ „Putin warns US against deploying long-range missiles in Germany”. The Guardian. Reuters. .
  36. ↑ „Russia says US missiles in Germany signal return of Cold War”. Al Jazeera. .
  37. ↑ „Analysis: How Russia looked the wrong way as Ukraine invaded”. VOA News. Reuters. .
  38. ↑ „Russian drones swarm Kyiv from all sides in apparent shift of tactics”. CNN. .
  39. ↑ Martynyuk, Leonid (). „Kremlin falsely claims Trump's report of 600,000 Russian casualties in Ukraine came from Kyiv”. VOA News.
  40. ↑ „Trump's reversal is dismissed by the Kremlin, greeted cautiously in Ukraine”. NBC News. .
  41. ↑ Hetzner, Christiaan (). „Draft-dodging son of top Putin aide caught exempting himself from fighting in Ukraine war”. Fortune.
  42. ↑ Ankel, Sophia (). „Pranksters called the son of one of Putin's closest allies and told him he is being enlisted in the army — but he refused”. Business Insider.
  43. ↑ „"Діти агресора". УП знайшла сина Пєскова в Парижі”. Українська правда (în ucraineană). . Accesat în .
  44. ↑ „Peskov's daughter's company increased its revenue 70 times in an hour”. .
  45. ↑ „The company of Peskov's daughter in the year of the war increased revenue by 70 times”. Russian Free Press. . Arhivat din original la .
  46. ↑ „Песков-Чоулз безнаказанно избил "бабушку Буденного"”. Rospress (în rusă). . Arhivat din original la .
  47. ↑ Ахмирова, Римма (Akhmirova, Rimma); Катаева, Виктория (Kataeva, Victoria); Мильчановска, Елена (Milchanovskaya, Elena) (). „Дмитрий Песков и Татьяна Навка сыграют свадьбу повторно? "Собеседник" выяснил, что Навка и Песков уже расписались, и узнал детали приуроченного к этому событию торжества”. «Собеседник» (sobesednik.ru) (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în .
  48. ↑ „Чиновники и их семьи: Татьяна Навка, супруга Дмитрия Пескова, пресс-секретаря президента РФ; сын министра экономического развития Алексея Улюкаева Дмитрий; глава департамента транспорта Москвы Максим Ликсутов”. Новая газета (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în .
  49. ↑ „"Діти агресора". УП знайшла сина Пєскова в Парижі”. Українська правда (în ucraineană). . Accesat în .
  50. ↑ „Questions over lifestyle of Putin's aide and his wife's $10m property empire”. the Guardian (în engleză). . Accesat în .
  51. ↑ „After Wristwatch Scandal, Putin's Spokesman Grilled Over Luxury Yacht”. Radio Free Europe/Radio Liberty. . Accesat în .
  52. ↑ Oliphant, Ronald (). „Vladimir Putin's spokesman in luxury watch scandal”. The Telegraph. Accesat în .
  53. ↑ „Чиновники и их семьи: Татьяна Навка, супруга Дмитрия Пескова, пресс-секретаря президента РФ; сын министра экономического развития Алексея Улюкаева Дмитрий; глава департамента транспорта Москвы Максим Ликсутов”. Новая газета (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în .
  54. ↑ „Kremlin's earnings list gives glimpse of officials' wealth”. France 24 (în engleză). . Accesat în .
  55. ↑ „Treasury Sanctions Kremlin Elites, Leaders, Oligarchs, and Family for Enabling Putin's War Against Ukraine”. United States Department of the Treasury. . Accesat în .
  56. ↑ Walker, Peter; Elgot, Jessica (). „UK to impose sanctions on 370 more Russians”. The Guardian (în engleză). Accesat în .
  57. ↑ „Foreign Secretary announces historic round of sanctions: 15 March 2022”. GOV.UK (în engleză). Accesat în .
  58. ↑ Dziedzic, Stephen (). „New sanctions on Russia as Australia seeks to counter Ukraine invasion misinformation”. ABC News. Accesat în .
  59. ↑ Nick Wadhams; Jennifer Jacobs (). „U.S. Sanctions Usmanov, Prigozhin, Tokarev, Other Russian Elites”. Bloomberg News.
  60. ↑ „EU Sanctions Putin Oligarchs, Spokesman Over Ukraine”. The Moscow Times. .
  61. ↑ Valentina Pop; Sam Fleming; Max Seddon (). „EU freezes assets of Russia's leading oligarchs and allies of Putin”. The Financial Times.
  62. ↑ „CONSOLIDATED LIST OF FINANCIAL SANCTIONS TARGETS IN THE UK” (PDF). Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dmitri_Peskov&oldid=17957390