Discuție:Sanie cu zurgălăi

	Articolul Sanie cu zurgălăi este un subiect de care se ocupă Proiectul Muzică românească, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre muzica românească Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Articol de pe Forumul românilor din Finlanda

De la Forumul românilor din Finlanda, pagina Muzica, care face bine, BlogulBblog Text propriu [1]

Pentru ce piesă românească se bat toți cântăreții români s-o aibă în repertoriu? Nu se dau la o parte nici vocile cultivate, Angela Gheorghiu sau Felicia Filip. Gospodinele o fredoanează mestecând rântașul și fac înregistrări de amator pe care le aruncă în Internet. Copii o cântă la grădiniță, pe ritmul ei se face gimnastică de slăbire, a fost preluctată pentru jazz, etnicii minoritari au zis că-i de-a lor și-o cântă cu fanfara iar mixări ale piesei există cu duiumul. Mai recent și-au înscris-o în repertoriu Fuego și Adrian Minune. Străinătatea a preluat-o și ea, ba chiar unii au pus stăpânire pe ea, considerând-o că-i a lor, de aici și procese de plagiat din care unul în curs. Ei, hai, știam că o să ghiciți, este vorba de „Sanie cu zurgălăi”. Dacă ați ascultat-o într-o interperetare clasică, nu vă veți plictisi ascultând piesele de mai jos pentru că aici aveți să găsiți înterpretări deosebite, cele mai multe, străine; desigur va fi și o surpriză.

O primă sursă de inspirație incompletă: [2] Deci compozitor Richard Stein (1913-1996) și textier Liviu Deleanu (în 1937) „Richard Stein (1913-1996). Plecat de la Roman să studieze Medicina la Paris, tânărul a abandonat disecțiile și cursurile de anatomie și s-a înscris la Conservatorul din capitala Franței, pe care l-a absolvit cu brio. Întors la București, a compus mai multe șlagăre, între care și” „Sanie cu zurgălăi”, „lansată prin 1938 de Maria Lătărețu și preluată de Maria Tănase, care a cântat-o într-un turneu parizian (!). Lui Cole Porter i-a plăcut atât de mult, încât a inclus-o în repertoriul său și a pretins chiar că îi aparține. Dat în judecată de Richard Stein, Cole Porter (!) a pierdut în cele din urmă căci GEMMA - „Societatea de apărare a drepturilor compozitorilor" cu sediul în Germania - a recunoscut paternitatea compozitorului din România asupra hitului, pentru care a primit tantieme până la moarte (!). Căci Sanie cu zurgălăi e și azi un evergreen la a cărui faimă a contribuit Edith Piaf, faptul că a însoțit evoluția unor patinatoare și gimnaste la campionate mondiale și a fost preluată în repertoriul unor trupe și soliste de succes. Fără ca numele compozitorului Richard Stein să fie menționat.” Cronicarul a aflat toate acestea de la doamna Antoaneta Ralian (decedată ieri 27.11.2015), care a fost sora lui Richard Stein. Consider că venerabila doamnă îl confundă pe Cole Porter cu Les Paul. Nu pot afirma că Maria Tănase n-ar fi cântat, ocazional, „Sanie cu zurgălăi” dar de înregistrat, nu a înregistrat-o niciodată.

Ca element de comparație, înterpretarea originală cea mai cunoscută este a Mariei Lătărețu [3] sau [4] Gica Petrescu o cântă în potpourri cu Ionel, Ionelule [5] Angela Gheorghiu a cânta-o la Paris pe 31 decembrie 2006 [6] iar Felicia Filip a cântat-o în diferite ocazii, din care am alas două înregistrări [7] sau [8] Multe dintre înregistrările pe care mi le notasem, au fost retrase din Internet, deh, reclamații, drepturi de autor, etc.

Aura Urziceanu, cu vocea ei și cu stilul ei inconfundabil, a avut și înregistrări mai bune dar acum singura accesibilă este următoarea: [9] Țiganii români, asupra cărora voi reveni mai jos, și-au zis că din asta poate ieși o manea pe cinste și au purces la treabă. Sanie cu Zurgalai by SuKaR NatioN [10]

Spuneam că piesa este preferata copiilor și, în primul rând aș menționa-o pe Maria Cristina Crăciun care, la o vârstă foarte fragedă, a început să cânte mai ales în italiană, dar nici franceza, engleza sau germana nu-i sunt străine. Aici, deși ne pare o mică domnișoară, este încă o copilă și ne cânta piesa tematică. [11] Alți copii sunt Duo Etnic (Heidy & Edy) [12] sau [13] În sfârșit, vorbind despre copii Romanițele muzicale [14]

Mai spuneam că străinii și-au însușit piesa românească care a devenit cunoscută în 1953 ca ”Johnny Is The Boy For Me” în interpretarea cuplului Les Paul & Mary Ford [15] (are textul englez) [16] [17]

În Europa piesa a fost interpretată de Edith Piaf cu numele ”Johnny, tu n'es pas un ange” [18] sau [19] sau [20] Gilda Giuliani Johnny, tu n'es pas un ange (Live) cântă în franceză dar cu textare în italiană să-nțeleagă ceva și ai ei. [21]

O româncă împacă părțile și o cântă cu textul în trei limbi. [22] Nu se putea să fie ceva la modă în America și să nu-l aibă și rușii așa că s-a dispus ca imediat să apară varianta rusească Alexandra Kovalenko ”Джонни” [23] cu o variantă mai modernă prezentată la un revelion К. Орбакайте – ”Джонни” [24]. Apoi rușii au pus-o pe armeanca Zara (Zarifa Pashaevna Mgoian) să cânte în franțuzește. [25]

Republica Moldova n-a vrut să se lase mai prejos și au apărut piese interpretate frumos de Natalia Gordienko [26] sau [27] sau de către Natalia Lipskaia - Sanie Cu Zurgalei [28] (bărbatul care i-a oferit florile și a sărutat-o a vrut să arate că interpretarea e un playback)

Sârbii o consideră o piesă folclorică sârbească numită „Kada padne prvi sneg” – Când cade prima zăpadă și fac o campanie antiromânească pe toate căile cum că românii le-au furat piesa așa cum au vrut să-l fure și pe Johhny Weissmüller căruia abia-i ridicaseră o statuie într-o localitate din Banatul Sârbesc unde s-au născut părinții săi, ba că le-au furat și mărțișorul de la bulgari, Ard..., ce mai, românii sunt niște hoți. Када падне први снег - Звонко Богдан [29] sau Danijel Milankovic [30] sau [31]

La un „Cerb de Aur” indoneziana Trie Utami a cântat românește Sanie cu zurgălăi – Sleigh with bells. [32]

Israelul, al cărui imn național HaTikva (Speranța) cântat pentru prima dată la un congrs evreesc la Focșani în 1881 este, de fapt, cântecul românesc „Carul cu boi”, țara unde hora, doina și sârba sunt dansuri folclorice autohtone evreești (!), nu putea scăpa tocmai „Sania cu zurgălăi”. Aici secțiunea este mai bogată. Textul evreesc al piesei se discută la texte mai jos. Numele pieselor este (ג'וני איז דה גוי פור מי – Johnny is the goi for me – Johhny este un neevreu, pentru mine)

Pentru început, însă, formația Les Yeux Noir de evrei belgieni cântă românește (Eric & Olivier Slabiak.– Bruxelles. Léo – violoniste; contrebasse Django) [33] Alt cuplu de evrei care cântă românește este Esther & Abi Ofarim [34]

Sanie cu zurgălăi în Yiddish [35]

ג'וני איז דה גוי פור מי - רביעית מועדון התיאטרון (Johnny is the goi for me) Theater Club Quartet (Yankele Ben Sira, Gideon Singer, Reuven și Shimon Bar Boost) [36]

Yankele Ben Sira (un comic israelian) [37] sau [38], ג'וני איז זה גוי פור מי - הגרובטרון – Johnny is a Gentile – Hgrobtron [39], Hgrobtron & Moti Giladi [40]

Piesa a ajuns în Chile. Este piesa de reszistență a formației La Mano Ajena (Mâna străină) (într-o română aproximativă dar inteligibilă) Fără să le epuizez, am pus mai multe variante pentru că fiecare dintre ele este un show aparte. [41] Valparaiso sau [42] TVN Internacional Chile [43] Siganme Los Buenos 2012 [44]

Acum 20 de ani formația belgiană Vaya Con Dios (solista Dani Klein) a lansat un cover Johnny (, tu n'es pas un ange) considerându-l pe Les Paul ca autor. [45] sau [46] sau live [47]

Eram gata să închei capitolul interpretări străine când mi-am dat seama că am uitat ce era mai important. Surpriza promisă. Oare se putea ca Finlanda noastră să nu fie în rândul lumii, să nu aibă propria variantă a „Saniei cu zurgălăi”? NU! La doar un an de la lansarea variantei engleze ”Johhny Is The Boy For Me” (1953) în 1954 Metro-Tytöt (Anna-Liisa, Hertta ja Annikki Väkeväinen) înregistrau piesa „Jussista Saan Miehen Armaan” (ca fiind compusă de Les Paul) pe textul lui Orvokki Itä alias Reino Helismaa și, bine-nțeles că despre „Sanie” nicio vorbă. [48] cu variantele Kari Lindqvist – instrumental (acordeon) [49] sau Jussista Saan Miehen Armaan (karaoke – text) [50]

Din abundența variantelor instrumentale care mi s-au părut mai interesante am spicuit mai jos câteva. Zingarigipsy (instrumental) Bert Smits: violin, Juul Beerda: accordeon, Manito: guitar, Hans de Louter: bass [51] Israel Zohar [52] Israel Zohar klezmer music clarinet [53] Schemerkelk Trio Gregor de Jong - gitaar , Kees Schoone - accordeon , Richard Frijters - bas [54] Tutorial [55] Orchestra Fraților Advahov din Moldova (R.) [56] M.A.Jr. Ethno Jazz Band Mircea Ardeleanu Jr. - Cimbalom/Bass Szekeres Ferencz – Drums Gabi Muzicas - Guitar [57] Mariachi Season Band [58] Roar Engelberg (Norvegia) at the Mamaia Festival 2007 (solo nai) [59]

Prelucrările

Anda Adam [Club Remix] [60] sau [61] Sanie cu Zurgalai vs BelGraD3 remix by Dj`Cata RadioLive [62] Pentru jocul pe computer Wii a fost aleasă o fanfară țigănească din România. Rabbids go home (DJ forzando Remix – Disco) [63] Rabbids Go Home Music - Vagabontu Brass Band [64]

Textul

Deși se pare că textul original scris de Liviu Deleanu, probabil basarabean, a fost modificat de nenumărate ori, mă încumet să dau mai jos un text folosit cel mai des în piesele interpretate. Basarabenii folosesc, și astăzi, texte ușor modificate. [65]

Sanie cu zurgălăi,

Frumoși sunt căluții tăi,

Dar mai mândri sunt ai mei,

Că le dau apă cu mei,

Și zboară ca niște zmei.

Mai frumoasă-i mândra mea, Diseară mă duc la ea, Sanie cu zurgălăi.

De-o vrea mândra, de n-o vrea

Să-mi deschidă portița,

Diseară mă duc la ea,

Obosit cum oi putea

Sanie cu zurgălăi

Obosit și plin de apă

Ma duc la ea că mi-e dragă,

Sanie cu zurgălăi.

Saniuță sănioară,

Saniuță sănioară

Dumă la mândruța iară

Unde-am fost ș-alaltaseară

Sanie cu zurgălăi.

Du-mă la mândruța mea,

Să-i mai sărut gurița,

Sanie cu zurgălăi.

Că e dulce gurița,

Nu mă mai satur de ea,

Ca de vin dulce toamna

Și de somn primăvara,

Sanie cu zurgălăi.

Nu mă mai satur de ea,

Ca de vin dulce toamna

Sanie cu zurgălăi.

Johnny Is the Boy for Me text [66] Johnny, tu n'es pas un ange text cu traduceri [67]

Piesele folclorice românești nu fac distincție între sexul interpretului și mesajul piesei, depre un bărbat sau despre o femeie. „Sanie cu zurgălăi” este interpretată, cu puține excepții, de către femei, deși textul piesei în discuție vorbește despre bucuria bătrbatului care-și va întâlni femeia dorită; piesa denotă veselie, bucurie, speranță. Lucrurile se schimbă la Les Paul unde tempoul diferă și este vorba de o dragoste neîmpărtășită, de nostalgie; și astfel mesajul inițial al piesei se alterează. Dar lucrurile merg din rău în mai rău când, în varianta franceză, franțuzoaica veșnic nemulțumită de prestațiile bărbatului, își varsă focul pe el, îl beștelește să-i meargă fulgii. Evreii, profitând de pronunția apropiată între „boy” și „goi” (gentile = neevreu) merg pe ideea că Johhny nu este evreu, el nu respectă shabat-ul, este un tip care nu prezintă încredere.

Bela Chitaristul (Bernard Dulzer) s-a născut în 1908 la București. El a fost primul care a lansat și interpretat celebrul cântec românesc „Sanie cu Zurgalai” (chiar înaintea Mariei Lătărețu). Înregistrarea originală are un text ușor deosebit care a fost uitat. Bela a plecat din România în Israel în 1950. În același timp, el a întâlnit un tip canadian, de origine română, care a venit special să-l asculte cântând și la rugat să cânte „Sanie cu zurgalai”. Tipul a fost impresionat, a luat un șervețel și pe loc a scris o versiune în limba engleză, care devenit piesa lui Les Paul ”Johny is the boy for me". Această înregistrare a fost publicată în Israel în 1960. Bela a murit în 1993, la Tel Aviv. Mai jos două din înregistrările sale. [68] sau [69]

„Săniuță, zbori în zăvoi,

Adu iubirea-napoi!

Câinii latră iar în sat,

Inima mi-a înghețat,

Vai, ce frig e-acum în cuib la noi!

Te aștept ca ieri și-acum

La răscrucele de drum

Să-mi aduci iubirea înapoi.”

Vorbind despre text, avem două exemplificări cover, în prima linia melodică este păstrată, dar textul e schimbat complet: Vlad Mirita si Delia Matache „Sanie cu zurgălăi” [70] sau The Sixteens - Sanie cu zurgălăi (rock) feat. Adrian Enache [71] A doua exemplificare cover este cu păstrarea textului cântat pe o linie melodică străină; „Sanie cu Zurgălăi” cântat în două versiuni de Sabina și Selena [72]

Am lăsat la urmă un link unde văd că cineva mi-a luat-o inainte cu istoria piesei „Sanie cu zurgălăi”; deși nu mulți înțeleg limba rusă, măcar imaginile autorului textului original Liviu Deleanu sau câteva secvențe din interpretările străine prezentate de mine mai sus, sunt lesne de înțeles. „Sanie cu zurgalai – След в истории”. [73] Ca bonus, un link cu mai multe interpretări ale temei noastre „Sanie cu zurgălăi”. „Sanie cu zurgalai” și alte piese (diverse interprete) [74]

Să le-ascultăm cu bine!

Un link important

Povestea unui cântec – Sanie cu zurgălăi [75]

PS Iată ce cânta Johhny Hallyday în 1970 Johnny Hallyday - La Chanson du Roumain – Cântecul românului [76] [77]

Dacă din toate cele de mai sus se găsește ceva util, poate fi transferat în textul articolului, restul se poate șterge.--84.250.158.224 (discuție) 28 noiembrie 2015 04:13 (EET)

Basarabenii cântă textul folclorizat de Maria Lătărețu. Linkurile cu interpretarea lui Bela Chitaristul duc la aceeași variantă de înregistrare (două videouri diferite, dar e aceeași înregistrare în ambele)! Recomand cu căldură Povestea unui cântec. Acolo se zice clar ce și cum.--—Sergiu S. (discuție) 28 noiembrie 2015 13:54 (EET)

Antisemitismul, o cauza a marginalizarii lui R. Stein

Stimate domnule Marius Bobleagă‎, vad ca dv ati introdus ca sursa cartea lui Viorel Cosma, deci banuiesc ca aveti acces la ea. Imi este foarte clar de ce partitura publicata 1937 nu poarta pe coperta numele real al compozitorului evreu, Richard Stein, ci un soi de anagrama "arianizata", S. Richard. Sa nu uitam, anul '37 se incheie cu un guvern eminamente antisemit, Goga-Cuza, partidul dlui Goga prezentindu-se sub un steag impodobit cu o zvastica, dar inca reprezentind ramura "moderata" a cabinetului, iar prof. Al. Cuza jucind rolul de "extremist". Impreuna au legiferat in spiritul Legilor rasiale de la Nürnberg, aceasta nevenind nicidecum din senin. Dl Stein stia bine de ce aparea sub numele de Richard.

Ce nu stiu este daca dl Cosma abordeaza frontal tema. Daca da, asta ar trebui trecut explicit in text, precum si in legenda ilustratiei. Dv ne puteti fi de folos la lamurirea acestui punct. Daca-mi puteti oferi pasajul respectiv, ma ofer sa fac eu modificarea, daca doriti. Cu multumiri anticipate, Arminden (discuție) 5 iulie 2022 16:47 (EEST)