Discuție:Palia de la Orăștie

Articol de ziar

Mi se pare inoportună introducerea următorului articol de ziar în secțiunea Legături externe a articolului:

• Cum a rupt tradiția slavonă a culturii române Palia de la Orăștie, 1 noiembrie 2013, Virgil Lazar, România liberă

Atât calitatea textului cât și a informațiilor vehiculate se situează sub nivelul exigențelor unei enciclopedii. Greșelile de tipar („traducerea în limba română al Vechiului Testament”, „transmise nouă, românilor, moștentire”, „Iosif Popivici” [recte: „Popovici”]), dublate de greșeli de exprimare („care ne-a părăsit înspre cel de al 92-lea an de viață, nu fără a lăsa condeiul de mână până în ultima clipă”) și de stângăcii școlărești („De aceea, Palia de la Orăștie continuă să fie apreciată și azi.”) sunt mai degrabă neînsemnate în raport cu tratarea neglijentă a informațiilor factuale din articolul citat. Departe de a completa conținutul articolului bine documentat de pe Wikipedia, această trimitere nu face decât să contrarieze cititorul prin afirmații de genul:

• „Palia de la Orăștie” evocă numele localității hunedorene unde au locuit cei cinci „corifei” - între care și Victor Herce [wp: Ștefan Herce (Herceg) din Caransebeș)], Efrem Zăcon [wp: Efrem Zacan, din aceeași localitate] ori Moise Peștișel [wp: Moisi Peștișel, din Lugoj], oameni dăruiți culturii române care au trudit cu sârg să traducă Biblia apărută, apoi, în Caransebeș [wp: Orăștie].

Acolo unde, în aparență, articolul de ziar conține informații care nu sunt prezente în articolul enciclopedic de pe Wikipedia, confuziile și quiproquo-ul sunt încă și mai pronunțate:

• Vorbind despre Banat un scriitor francez de dinainte de primul război mondial, Mario Roques, a tipărit o carte (în limba franceză), în care pomenea și de traducerea în limba română al Vechiului Testament, carte fundamentală pentru trei religii: iudaism, creștinism și mahomedanism.[...] Cartea scriitorului francez Roques a apărut mai întâi la Caransebeș și a fost prefațată apoi de Genese, la Paris.

Propun retragerea legăturii externe, care nu servește scopurilor de informare ale prezentului proiect, ci face doar publicitate gratuită ziarului și ziaristului respectiv. --Pafsanias (discuție) 5 februarie 2014 15:13 (EET)

Ok, am retras. Pe viitor, nu e nevoie să pierdeți atâta timp cu demonstrațiile. Dacă articolele conțin greșeli, ștergeți și menționați asta în comentariul modificării. Am luat de bun ce scrie autorul, care a scris și o carte istorică:

• Florian Medrea, apărătorul Marii Uniri, Virgil Lazăr, Editura Grinta, 2012 - recenzie

—  Ark25  (discuție) 5 februarie 2014 22:28 (EET)

Dacă dumneavoastră ați pierde ceva mai mult timp cu analiza legăturilor externe pe care le introduceți, aș pierde și eu mai puțin timp cu demonstrațiile. Apreciez rapiditatea reacției și vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-o acordați pentru ștergerea viitoare a acestor legături. --Pafsanias (discuție) 5 februarie 2014 23:18 (EET)