Discuție:Mircea Popa (istoric literar)

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 4 ani de 89.123.35.90 în subiectul muzicieni români - Mircea Popa dirijor și compozitor

muzicieni români - Mircea Popa dirijor și compozitor[modificare sursă]

Mircea Popa (n. 4 ianuarie 1915, în loc. Kovin, Banatul sârbesc, d. 17 august 1975, București) este un dirijor (artist emerit) și compozitor român. Între 1964 și 1968, s-a remarcat, prin prestații deosebite, la pupitrul Operei Naționale din București, activitatea dirijorală fiindu-i curmată în urma unui atac cerebral în timpul unei repetiții cu opera Oedip de George Enescu. S-a remarcat și în calitate de compozitor (obținând două premii Enescu). A compus, printre altele, Simfonia I, un Poem epic, Rapsodia bănățeană, Mica rapsodie, madrigaluri pe versuri de Șt. O. Iosif, Lucian Blaga ș.a. A fost, în anii 60, membru al juriului la Festivalul Mozart de la Salzburg. Aprecieri în presă și cărți semnate de Viorel Cosma, Doru Murgu, Zeno Vancea, Alfred Hoffman, Doru Popovici, Remus Georgescu, Alexandru Șumski, Nicolae Boboc, Remus Georgescu, David Ohanesian, Iosif Sava, Damian Vulpe, Stelian Olariu, Ovidiu Giulvezan, Ovidiu Manole, Ioan Tomi ș.a.

Alexandru Sumski: ,,În primul an de existență Filarmonica din Timișoara a fost condusă de George Pavel. Numai o stagiune. Până la moartea lui prematură. În anii ce au urmat, orchestra a fost îndrumată și educată de urmașul său, Mircea Popa, pe care-l putem considera de jure fondatorul orchestrei. (…) Mircea Popa era tipul educatorului de orchestră, foarte exact, deosebit de economic în alegerea cuvintelor prin care își formula indicațiile. Era în același timp un muzician multilateral, un pianist excelent, un profund cunoscător al tuturor genurilor muzicale, simfonic, operă și chiar jazz.” (revista Orizont nr.5/2007)

Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.123.35.90 (discuție • contribuții) la 30 iulie 2019 01:22 (EET).Răspunde