Discuție:Gaz ideal

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 13 ani de Hlfhjwlrdglsp în subiectul Aerodinamica vitezelor mari

Aerodinamica vitezelor mari[modificare sursă]

E necesar de completat acest aspect unde ar fi importantă distincția între gazul ideal și cel perfect.--Hlfhjwlrdglsp (discuție) 20 iulie 2010 14:39 (EEST)Răspunde

În momentul când ați scris asta articolul era etichetat că era în lucru, deci era incomplet, dar dacă vreți să scrieți dv. capitolul respectiv, sunteți invitat. Dacă prin cele de mai sus sugerați că nici cei ce lucrează la el nu cunosc diferența, vă înșelați. Problema este că acest articol este legat de gaz real, care la rândul său este legat de factor de compresibilitate, care... etc. Le vine rândul pe rând. --Turbojet 20 iulie 2010 16:36 (EEST)Răspunde
Ziceti pe scurt ce aspect e important referitor la aerodinamica vitezelor mari și ce surse intenționați să folosiți! Probabil că în acest aspect e relevant/implicat gazul real, nu cel ideal.--Hlfhjwlrdglsp (discuție) 21 iulie 2010 15:47 (EEST)Răspunde
Suprapunerea
Aspectul important este că ecuația lui Clapeyron nu mai dă rezultate utilizabile. Surse: tratatele de aerodinamica vitezelor mari.
Definiția gazului ideal este termodinamică, cea scrisă în articol în acest moment. Gazul ideal nu se reduce la gazul perfect. Gazul ideal este legat de gazul real, adică este complementul său, în timp ce gazul perfect nu este complementul gazului real, având și o cu totul altă definiție. Bolzmann a arătat asemănarea dintre modelul său și un caz particular al gazului ideal (acela când proprietățile fizice ale sistemului nu depind de parametrii săi). În fig. alăturată este arătată suprapunerea rezultatelor date de cele două teorii în cazul gazului perfect. Cu excepția fizicienilor get-beget, profesorii care se ocupă de alte specialități (teoretice sau aplicative) încearcă să transmită o imagine unitară a fizicii, aplicabilă de respectivii studenți, nu le place să suprapună teorii, nu le place să recunoască limitele cunoașterii.
Și la gazul ideal se va scrie o secțiune în care se va explica până la ce viteze este acceptabil modelul gazului ideal. --Turbojet 21 iulie 2010 19:44 (EEST)Răspunde
De unde rezulta pana la ce viteza e acceptabil modelul gazului ideal, respectiv ec Clapeyron? --Hlfhjwlrdglsp (discuție) 2 august 2010 19:48 (EEST)Răspunde
Gazul perfect se pare că nu e important dpdv al aplicațiilor tehnice cum scrie și în articol, ca atare distinctia gaz perfect-gaz ideal e o subtilitate care scapă și unor surse prestigioase ca Țițeica.--Hlfhjwlrdglsp (discuție) 21 iulie 2010 22:25 (EEST)Răspunde
Este posibil ca Țițeica să fi avut impresia că există o punte între teoria cinetică a gazelor (care nu este prezentată în „Termodinamica” sa) și comportarea gazelor așa cum o știu inginerii care calculează cicluri termodinamice, ca urmare unificarea noțiunilor ar fi posibilă, deci numele n-ar conta. Și eu cred că această punte există, dar nu în cadrul teoriilor existente, trebuie să vină un nou Einstein care să facă o teorie cinetico-moleculară „generală”, care să cuprindă inclusiv gazul real, cel ideal fiind la limita acestuia, iar cel perfect la limita limitei. Până una-alta, noțiunile diferă și au nevoie de articole diferite tocmai pentru a nu perpetua confuzia. --Turbojet 22 iulie 2010 00:25 (EEST)Răspunde
Din lipsă de timp și din cauza temperaturilor prea ridicate, pe scurt: Țițeica a fost un tip mult prea serios să amestece varza cu ceapa, el a scris o termodinamică, de fapt cursul lui pe care l-a ținut timp de vreo două decenii. Nu avea de ce să insiste pe modelul gazului perfect fiindcă nu era titularul cursului de fizică moleculară (anul I de studiu) sau de mecanică statistică (anul III de studiu), omul a fost cinstit față de disciplina lui: a prezentat o termodinamică pură (adică o știință empirică a fenomenologiei macroscopice).--ZOLTAN (discuție) 23 iulie 2010 20:12 (EEST)Răspunde