Discuție:Franconia

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Capitala Franconiei[modificare sursă]

În articol nu apare unde este capitala Franconiei. La așa-numitul Ținut Secuiesc cel puțin se știe că este la Sfântu Gheorghe, unde își au reședința organele puterii. --202.67.226.236 (discuție) 29 iunie 2011 08:18 (EEST)[răspunde]

regiunea Franconia din statul Bavaria are trei "capitale" (în sensul de centre administrative și reședințe ale guvernelor regionale respective): Würzburg în Franconia de Jos (Unterfranken), Ansbach în Franconia de Mijloc (Mittelfranken), Bayreuth în Franconia de Sus (Oberfranken). Prin urmare, nu cele mai importante orașe ale Francilor din Bavaria, respectiv ale ținutului lor, Nürnberg și Würzburg, sunt astăzi "capitalele" regionale.
Referitor la populație:
în calitate de locuitori ai Bavariei, toți sunt "bavarezi", deci și franconii și șvabii, principalele două populații germane nebavareze (ca grup "tribal") autohtone în Bavaria în ultimele cca 14-15 secole. Din punct de vedere al dialectelor germane vorbite în Bavaria, numai autohtonii vorbitori ai graiurilor dialectului bavarez sunt bavarezi "propriu-ziși" - și anume în ținuturile/provinciile tradiționale Oberbayern (Bavaria de sus), Niederbayern (Bavaria de Jos), Oberpfalz (Palatinatul de sus), precum și Austria fără regiunea Vorarlberg și poate că și fără Tirol (tirolezii vorbește o germană de tranziție între bavareză și grupul dialectal aleman). Aceasta ar fi o repartizare din punct de vedere lingvistic. Însă realizarea unor statistici riguroase este imposibilă din cauză dificultății împăcării criteriilor "apartenența la grai/dialect + implicit la grupul regional cutare" cu criteriul originii. Indubitabil însă toți sunt germani: atât bavarezii, cât și franconii, cât și șvabii din ținutul șvăbesc din vestul Bavariei, cât și marele grup al nemților sudeți imigrați în masă după alungarea lor din Cehoslovacia. Prin urmare, Bavaria este un stat (fost regat) german cu statut aparte în federația Germania și la rândul său e format dintr-o regiune a bavarezilor "propriu-ziși" (cu trei subdiviziuni guvernamentale), o regiune Franconia (pe care am numi-o Francia dacă n-ar fi confundată cu celelalte Francii, în frunte cu Franța) și o regiune Suebia, care, împreună cu regiunea fostului regat Württemberg reprezintă regiunea locuită de nemții vorbitori ai dialectului german "șvab". Împărțirea administrativă de astăzi nu coincide decât în parte cu regiunile/ținuturile istorice și reprezintă o situație în urma unor măsuri politice luate de exemplu de Napoleon I, de puterile aliate după 1945 și de autoritățile republicii federale după 1949. Există proiecte vizând reformarea configurației administrativ-teritoriale.
Situația maghiarilor din ținutul zis secuiesc este similară. - 95.91.206.133
Întinderea de astăzi a Bavariei datează de 200 de ani. În 2006 a fost organizată la Nürnberg o mare expoziție intitulată chiar așa: 200 Jahre Franken in Bayern. Observați afișul expoziției, cu steagul Bavariei (alb-albastru), în care se integrează steagul Franconiei (alb-roșu). --Mihai Andrei (discuție) 29 iunie 2011 13:31 (EEST)[răspunde]
Pai da: Franconia a intrat în componența regatului Bavaria în 1803, în timpul dominației napoleoniene. Evenimentele sunt trecute în revistă succint aici. - 95.91.206.133
Franconia este o zonă geografico-istorică (comparabilă, de exemplu, cu Transilvania, Moldova, Muntenia etc), nu o regiune administrativă. --Cerghizan Radu (discuție) 29 iunie 2011 15:15 (EEST)[răspunde]
Corect. Cu un amendament: e și regiune administrativă împărțită administrativ în cele trei Franconii: de Jos (sau Inferioară), de Mijloc, de Sus (sau Superioară) în cadrul republicii ("Freistaat") Bavaria. Dacă în viitorul apropiat se va recurge la reducerea numărului de "districte guvernamentale", din motive pecuniare, ne putem aștepta la o singură subdiviziune Franconia în cadrul statului Bavaria (de ex. cu capitala regională la Nürnberg sau Würzburg, în funcție de care lobby își impune voința). Teritoriul celor trei Franconii corespunde în general regiunii istorice, precum și ariei de răspândire a subdialectului german respectiv (supranumit "Fränkisch"). Scriu cu prefixul "sub-", deoarece limba francă e mai mare și cuprinde si subdialectele din alte regiuni ale Germaniei, inclusiv din orașele Frankfurt, Köln și Luxemburg, precum și graiurile săsești din Ardeal (care provin din dialectul franc de la Mozela), dar și cea mai mare parte a dialectelor vorbite de flamanzi/olandezi (zisă și limba neerlandeză). În definitiv și pe fundalul discuțiilor aberante legate de ținutul secuiesc: primează nu împărțirile făcute pe hârtie sau cu paloșul, ci grupul etnic lingvistic cultural care optează pentru ceva într-o anumită regiune, în baza unor tradiții vechi. Așa și francii și șvabii din Bavaria: știu cu toții că regiunile lor de fapt nu sunt regiuni ale Bavariei propriu-zise și că ei reprezintă populații germane diferite de populația bavareză propriu-zisă. Oficial, nu se face nicio discriminare și nu există nicio problemă, însă neoficial nimeni nu contestă tradițiile multiseculare și caracteristicile regionale, care încep chiar cu graiul specific fiecărui ținut în parte. Am asistat nu o dată la discuții în glumă în care francii sau șvabii afirmă că va veni timpul când vor da cu pumnul în masă sau că ar trebui scuturat "jugul bavarez"; sau cu câțiva ani în urmă, când francul din Nürnberg, ministrul regional Beckstein, a ajuns prim-ministru al Bavariei, câte discuții au fost, mai în glumă, mai în serios, câți umoriști și satiricieni nu au exploatat subiectul, și anume pe ideea ca în Bavaria ar exista tradiția nescrisă ca prim-ministrul să provină din Bavaria propriu-zisă ("Altbaiern"), de preferință din Bavaria de Sus, și să fie romano-catolic, în timp ce interimariatul lui Beckstein a însemnat o rupere spectaculoasă a tradiției: nu numai că e franc, dar e și membru într-un comitet de conducere al Bisericii Luterane. Mai mult: și austriecii știu că fac parte din grupul dialectal și istoric al bavarezilor și că Viena este de facto încă o "capitală" a "ducatului" istoric Bavaria, care tradițional se întinde între râul Lech la vest și lacul Balaton la est. Iar acest fapt este materializat și la Wikipedia: paginile scrise în dialectul bavarez sunt redactate mixt de austrieci și bavarezi, cu ușoară tendință spre preponderența austriacă, ceea ce se vede dintr-o privire pe seama unor particularități subdialectale, cu care Mihai Andrei presupun că este familiarizat. - 95.91.206.133