Discuție:Distribuția geografică a limbii române/Arhiva 1

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

(Fără titlu)

Absolut, cum este acum este cel mai bine.--Danutz 24 Ian 2004 04:35 (PST)

---

(Top-posting, citeste de jos in sus) Nu cred să fie o problemă să intre ca informație alternativă și rezultatele studiului la care se referă autorul primului mesaj (bănuiesc Irismeister, dar nu s-a semnat). Nu este nici o încălcare NPOV să pui mai multe date contradictorii în același articol, câtă vreme sunt declinate explicit sursele de informație. --Gutza 24 Ian 2004 03:48 (PST)

---

Da este adevărat, sau oricum mai probabil. Totuși cum la noi a fost validat recensământul din 2002 așa a fost și la ei validat un recensământ în același an. Nu este o poziție estimativă a guvernului, sunt datele unui recensământ și nu putem noi ca enciclopedie să le contestăm, așa cum în articolul România nu am contestat nici o cifră. --Danutz 23 Ian 2004 17:50 (UTC)

Ai incredere in recensamintele sarbilor? Eu nu am. Aici sunt rezultate ale altor recensaminte:

In 1948, 93,444 citizens of the Yugoslavia declared that they belonged to the Vlach ethnic group; soon thereafter, in 1954, this number dwindled to a third, i.e. to 28,047. After the 1961 census, this number plummeted to the negligible level of 1,369 persons.

Daca toate acestea au fost adevarate, atunci in 13 ani din Serbia au disparut fara urma 92,000 de persoane. Rapite de extraterestri oare?

De ce trebuie Wikipedia sa creada toate datele oficiale? Ce, guvernele nu mint niciodata? Cel mai bine este sa punem datele oficiale cu un asterisc, sub tabel scriind ca anumite organizatii estimeaza numarul lor intre 200.000 si 500.000.

---

Numărul de 34.000 face parte din datele oficiale, dar nu este adevărată. Anumite organizatii internationale estimeaza numarul Românilor/Vlahilor din Serbia intre 200.000 si 500.000

Updated (October 2002)

ETHNIC ROMANIANS IN SERBIA

Four organizations of ethnic Romanians (Vlachs) in Serbia signed in a middle of May 2002 a common declaration asking for the right to study their mother tongue in elementary schools and to use it publicly and during religious services. Vlachs asked the Serbian government to participate in the projects aimed to develop cultural traditions of their population.

In Serbia, almost 500,000 Romanians live in the area between the Danube, Morava and Timoc rivers. Serbian authorities consider these people to be an “ethnic group,” without a mother country, as it is with Roma people. Consequently, Vlachs have no right to speak their mother language, to have schools, particular religious services and press or cultural institutions working in their language.

de la http://www.us-english.org/foundation/research/olp/viewResearch.asp?CID=20&TID=1

iar aici e o harta cu regiunile locuite de români

http://www.eliznik.org.uk/RomaniaEthno/maps/srbja2.gif

numarul romanilor din rusia e mult exagerat iar cel din rm invechit. Nu mai sunt 65% ci 72% din populatia Republicii Moldova: Basarabia(78%) si Transnistria(34%).

(adus de la Discuție:Românime)

Desi drepturile de admin ale lui Danutz fac probabil ca discutia sa fie inutila, totusi voi incerca sa-mi sustin punctele de vedere.

• Republica Modova

In zona nistreana nu exista nici un ziar in limba romana, iar scolile romanesti sunt interzise. "Cantitatea" la care se face referire articol nu este mica ci este zero.

• Ungaria:

Numele romanesc al orasului este Giula. Informatia corecta trebuie luata din recensamantul din 2001, ultimul oficial publicat si care contine date foarte interesante si este o lectura instructiva. Este vandalism faptul ca exista inca niste biserici romanesti in Ungaria si am mentionat acest lucru? Biserica romaneasca este aceea in care slujba se desfasoara in limba romana si face parte din romanime.

• Ucraina:

Romanii din Bucovina de Nord au dreptul (natural) sa se adreseza primarilor romani in romaneste pentru ca sunt majoritari in destule locuri. Nici macar in tratatul de prietenie nu a fost necesar sa fie inscris acest drept. In ceea ce priveste situatia presei si a invatamantului romanesc din regiunile Ucrainei discutia este inutila, pentru ca cuvantul adminului, chiar daca injurios, este hotarator. Si nu am precizat nimic despre bisericile romanesti din Ucraina.

• Voivodina si Serbia

"Statisticile și politica guvernului sârb comit o segregație între românii din Voivodina și cei din Valea Timocului." Faptul ca cineva nu cunoaste sensul unui cuvant nu poate fi un argument de respingere a propozitiei mele. --Vasile 7 Aug 2004 03:08 (UTC)

Ok. Acum editările tale respectă NPOV și deci pot rămâne în articol. --Danutz

"In zona nistreana nu exista nici un ziar in limba romana, iar scolile romanesti sunt interzise." Nu esti la curent cu noile informații. In Transnistria functioneaza acum, cu predare in limba romana, liceul "Lucian Blaga" și există chiar și un ziar al școlii. Vezi NovoPress Chisinau pentru mai multe informatii. In plus Transnistria nu trebuie individualizata, face parte din R. Moldova(care la randul sau este o mare minciuna istorica), unde exista, de bine de rau, cateva publicatii romanesti insemnate. --Ditae 14 decembrie 2005 18:01 (EET)

Editarea respectiva era 7 august 2004, in momentul in care acele scoli erau inchise. Oricum, nici astazi acele scoli nu sunt subventionate de guvernul local care le considera "scoli private". Esential, lucrurile nu s-au schimbat intre timp. --Vasile 15 ianuarie 2006 02:18 (EET)

Interesant

(adus de la Discuție:Românime)

Vă propun un articol interesant la pagina următoare. Articolul a fost publicat în revista „Magazin Istoric“, anul VII, nr. 1(70), ian. 1973, p.82-84. [http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/aldea2.htm| Beduini de origine valahă]--B. B. 13 iulie 2005 04:52 (UTC)

Românofonie

(adus de la Discuție:Românime)

Nu stiu. Nu vreau sä mä amestec prea mult, dar titlul articolului mi se pare destul de ... jignitor. Cel putin pt mine. As preferz "românofonie". Nu stiu cât existä cuvîntul ästa în româneste, dar în francezä se vorbeste de "roumanophones" (si nu "roumainophones"), pentru a nu amesteca simtul etnic cu simtul limbii. - Waelsch 14 decembrie 2005 17:44 (EET)

Articol fructuos

(adus de la Discuție:Românime)

Propun ca articolul sa primeasca premiul de "Articol fructuos". D.evil 6 ianuarie 2006 10:12 (EET)

Titlu

(adus de la Discuție:Românime)

Sînteți siguri că într-adevăr "românime" are și sensul de mulțimea vorbitorilor de limba română? După mine ar însemna numai români în general, eventual mulți la un loc. Am verificat și în DEX:

ROMÂNÍME s.f. Totalitatea românilor (I 1); număr mare de români. – Român + suf. -ime.

Vedeți și etimologia. Totul se referă la etnie, nu la limbă. — AdiJapan ☎ 16 ianuarie 2006 20:25 (EET)

Ungaria

(adus de la Discuție:Românime)

Un anonim a modificat paragraful despre Ungaria astfel:

„Desi Ungaria este stat de drept aici românilor nu le sunt oferite drepturi depline. Foaia românească este singura publicație în limba română. Radio-Televiziunea Maghiară transmite doar 30 minute în română săptămânal pe canalul 1 si in reluare pe canalul 2. În privința educației, există un liceu in care se preda limba română, „Liceul Nicolae Bălcescu, Jula”, celelalte materii predandu-se tot in limba maghiara.”

Am anulat modificarea, dar poate cineva să verifice dacă informațiile sînt totuși corecte? Mulțumesc. — AdiJapan ☎ 17 aprilie 2007 10:10 (EEST)

Uitați aici: Media:Raport.pdf, pentru cei intersați. Vreo 9 ani tot au trecut însă... --Alex:D|^Mesaje 17 aprilie 2007 10:42 (EEST)

Mersi, am modificat paragraful conform informațiilor din acel raport. Prima frază a paragrafului mi se pare totuși un pic cam „limbă de lemn” și în contradicție cu raportul: „Datorită calității Ungariei de stat de drept (garantat prin aderarea la Uniunea Europeană) aici românilor le sunt oferite drepturi depline.” Mai rămîne de văzut și în ce măsură situația de azi este aceeași ca acum 9 ani. — AdiJapan ☎ 17 aprilie 2007 11:37 (EEST)

Din lac în puț

(adus de la Discuție:Românime)

Utilizator:Danutz, care este primul care a adăugat linc către altermedia la acest articol, în urma recentei dispute legate de sursa altermedia a înlocuit trimiterea la articolul lui Viorel Dolha de pe altermedia cu o trimitere la un articol al aceluiași Viorel Dolha din revista "Rost". Problema este că aceeași sursă care a fost citată pentru dovedirea caracterului extremist al altermediei, (articolul lui William Totok în "Observatorul Cultural") numește "Rost" - "revistă criptolegionară". Deci nu s-a rezolvat nimic cu această schimbare, doar că s-a înlocuit o sursă on-line la îndemîna cititorilor noștri cu una greu accesibilă. Credibilitatea surselor mi se pare identică - Viorel Dolha e la fel de credibil cînd publică pe Altermedia ca și cînd publică în "Rost", sau dacă va publica cumva în "Observator Cultural". Problema este: considerăm ceea ce a scris William Totok în "Observator Cultural" literă de evanghelie, cu concluzii obligatorii pentru Wikipedia? Dacă da, nu văd motivul de a respinge altermedia dar a accepta revista criptolegionară "Rost".--MariusM 28 decembrie 2007 18:44 (EET)