Discuție:Biserica fortificată din Cobor

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Biserica fortificată din Cobor este un subiect de care se ocupă Proiectul Monumente istorice, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre monumentele istorice din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
ÎnceputAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
MedieAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Draga @Țetcu Mircea Rareș:, ai anulat o serie de corecturi introduse de mine cu remarca "tonul permanent belicos al acestui individ irită." Cer scuze daca irit. Pe de alta parte, la Wikipedia asta nu e un criteriu pentru anularea unor interventii: daca consideri necesar, incearca sa ma blochezi, dar in privinta interventiilor, numai criteriul corectitudinii se aplica.

Una cite una:

O propozitie secundara se aseaza intre virgule.

Etnia: Ardealul, poate mai mult ca alte provincii istorice, e definit in mare masura de contributia profund diferita a etniilor dominante care l-au creat ca spatiu de cultura. In ordine strict alfabetica, maghiarii (cu secuii jucind un rol aparte de ceilalti), romanii, si sasii. Satul a fost, din cite inteleg, fondat sau cel putin locuit in perioada medievala de sasi (se afla linga valea Hirtibaciului, care e, in linii mari, un sirag de sate sasesti), lucru fundamental sub toate aspectele. Depopularea din anii 1528-30 a fost cauzata, in mod sigur, de razboaiele din timpul domniei lui Ioan Zápolya. Ca si alte sate sasesti, depopulate de mongoli (tatari; sec. XIII) sau de armatele otomane sau imperiale (sec. XVI), din lipsa de noi colonisti din spatiul germanofon, Coborul a fost repopulat cu secui. Asa se face ca biserica initial construita si intarita de sasi (aproape toate bisericile fortificate importante din Ardeal sint sasesti, cea secuiasca din Dirjiu fiind o exceptie), in loc sa fie acum evanghelica (luterana), la fel ca majoritatea covirsitoare a bisericilor sasesti, este reformata, apartinind unui rit eminamente maghiar din Ardeal. Deci fara astfel de explicatii, nimic din datele esentiale - cine, ce, ce fel, de ce - nu se-ntelege. Cind e vorba doar de omisiuni din neatentie, e rau; din nestiinta, e si mai rau; intentionate - e grav de-a binelea. Fara sa comentez prea mult, constat ca pe un fapt indubitabil ca ingrijorator de multe materiale despre monumentele altor etnii decit cea romana din Ardeal omit sa faca aceste mentiuni fundamentale.

Scaun: fara link, ramine un termen opac si inteles de mult prea putini. Existau scaune secuiesti si sasesti. "Scaunele" adminstative isi trag numele de la scaunele folosite ca simbol al puterii de catre judecătorii care-si aveau sediul in capitalele fiecaruia dintre ele, asa dupa cum spunem "tron" cind ne referim la regalitate.

Odorhei fara link e ambiguu (e vorba de Odorhei, nu de comitatul Odorhei sau de Șieu-Odorhei; banuiesc ca "udvarhely" e substantiv comun, sau un derivat dintr-un substantiv comun, dar n-am cum sa stiu daca e cazul).

Ordinea elementelor din descriere: intr-o ordine logica, de la incinta & intrare catre interior.

Mi se pare totul cit se poate de transparent si de la sine inteles. Am scris toate astea ca sa nu mai fie loc de discutii retorice inutile, Țetcu Mircea Rareș a vrut sa-mi administreze o scatoalca "intru invatatura de minte", si in mod sigur a reusit sa-mi iroseasca o ora din viata. Oi fi meritat-o, o sa fiu mai atent cu tonul. Cu esenta cred ca n-am ce sa-mi reprosez, si exact asta iau in nume de rau: cind lumea pierde din vedere esentialul. Sanatate, --Arminden (discuție) 8 mai 2022 18:12 (EEST)[răspunde]

Domnule, așa zisele corecturi erau niște legături interne. Nu țin minte să am eu ceva de împărțit cu sașii, altfel nu mi-aș fi rupt gâtul și mașinile umblând prin toată Transilvania, ca un prost, ca să aibă alții (și nu ești singurul) ce comenta permanent din fața „televizorului”. O legătură internă se poate pune și fără să comentezi două propoziții în descriere pe un ton belicos, dacă nu chiar mitovănesc (sau mai rău, în articol). Nu a fost prima oară, e a nu știu câta oară. Sunt un om f. bolnav și nu foarte răbdător. Rabd, dar nu la infinit.--Țetcu Mircea Rareș 8 mai 2022 20:00 (EEST)
@Țetcu Mircea Rareș: multa sanatate. --Arminden (discuție) 9 mai 2022 16:30 (EEST)[răspunde]
Vad ca sintem colegi! Ma bucur, si tot respectul. Vorbesc si eu din cunostinta de cauza. La Cluj se stie, evident, mult mai mult despre istoria reala a Ardealului - roWiki si Romania in general insa... Constatarea mea, de mii de ori, incepind de la indicatoarele turistice de pe sosele si din fata "monumentelor" (un cuvint mult indragit al limbii de lemn), la ghiduri turistice, articole, emisiuni TV, etc., etc. Si, in final, in capul oamenilor, unde a intrat ce-au vrut unii (nu spun cine, persoane importante), laolalta cu Napoca si Drobeta.
Ma bucur imens ca ati luat in piept proiectul cu bisericile de lemn. Acolo nici macar nu-i vorba, ca la cele sasesti intarite, de ramasitele unei etnii pe duca, ci doar de un dezinteres criminal. Daca le documentati, mai e poate o speranta. Domnule profesor, sintem de aceeasi parte a baricadei, doar ca pe mine ma mai sustine un pic hazul de necaz. Daca ar fi sa fiu mereu serios, n-as mai face nimic de-atita plins, si cui i-ar fi de folos? Salutari si doar ginduri de bine, --Arminden (discuție) 9 mai 2022 17:00 (EEST)[răspunde]